Exercitiu terminologic-geografie

termeni geografici

Albie minora = canalul de scurgere al unui rau la debite medii.
Alogena = care se deosebeste prin natura si origine de mediul in care se afla.

Alpin = zona cea mai inalta a unui munte, incepand de la circa 1900 m altitudine.
Alpinism = exercitiu fizic derivat din pasiunea pentru ascensiunile in zonele cele mai dificile ale unui munte. Etimologic - ascensiune de orice grad in Muntii Alpi.
Altiplanatie = procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii montani, sub actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se realizeaza trepte, terase si umeri.
Alumina = oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul.
Aluvionare = depunere de aluviuni; Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii lor specifice.
Aluviune = material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea apelor curgatoare.
Amfiboli = grup de minerale, componente principale ale rocilor magnetice, constituite din metasilicati.
Amonte = catre originea unui curs de apa sau a unei vai in sens invers curgerii apei.
Andezit = roca magmatica efuziva de culoare cafenie-cenusie pana la neagra (cea mai raspandita roca din lantul neoeruptiv Calimani-Gurghiu-Harghita).
Antropic = forma de relief datorata actiunii omului (asupra reliefului, vegetatiei, faunei, peisajului geografic etc); eroziune declansata de om in urma distrugerii covorului vegetal sau a altor actiuni de exploatare nerationala a mediului.
Antropogen = (In sintagma fenomen antropogen) fenomen datorat actiunii omului, cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei.
Apa curgatoare = apa care are un curs continuu; curge tot timpul.
Apa freatica = panza de apa subterana
provenita din apa de infiltratie, din care se alimenteaza izvoarele si fantanile.
Ape de adancime = ape ale caror cursuri sau bazine, in cazul lacurilor subterane, se afla in totalitate sau partial la o distanta mai mare sau mai mica de suprafata pamantului.
Arcada = element de relief in forma de arc intalnit, in general, in zonele calcaroase si rezultind din actiunea de dizolvare a apelor meteorice (cele care cad din cer).
Argiloiluviere = proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanica a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont inferior (iluvial).
Atmosfera = Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta gravitatiei.
Aureola mofetica = suprafata din jurul unui masiv de roci vulcanice unde au loc manifestari postvulcanice, de regula activitati mofetice si de mineralizare a apelor subterane.
Aval = catre punctul de varsare al unui curs de apa.
Azimut = unghiul dintre directia spre un obiectiv fix si directia nord (indicată de busola).

Batolit = corp intrusiv (granite, granodiorite, etc) de mari dimensiuni (peste 1.000 kmp) format prin patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are forma de lentila patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit.
Bazalt = roca magmatica efuziva bazica, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si fier, de culoare cenusie-inchisa spre neagra, uneori brun-cenusie.

Biogeneza = teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta.
Biogeografie = stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale pe suprafata pamantului.
Biosfera = totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare vietii formeaza un invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera.
Biospeologie = ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor.

Brau = brana de mari dimensiuni.
Briza = vant regulat care sufla la tarmul marii, ziua spre uscat, iar noaptea spre mare.
Bunget = padure deasa, foarte greu de strabatut.

Caldare = vale priporoasa, de obicei cu pereti din stanca sau bolovanis.

Caldare glaciara = forma de relief adancita in amfiteatru, dezvoltata izolat sau in ansambluri complexe, reprezentand in cadrul unei vai glaciare nucleul ei de formare si treapta ei cea mai inalta.
Caldera = depresiune larga situata in partea superioara a unui con vulcanic, de forma circulara cu diametrul de cativa km, in care se afla unul sau mai multe conuri vulcanice mai mici.
Cambisoluri = cuprind solurile brune si brune acide, caracterizand Subcarpatii, munti josi si mijlocii. Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic.
Campie = intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren.
Campie tabulara = campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari acoperite cu loess.
Canion = portiune de vale adanca si ingusta, de natura eroziva, cu versante abrupte si cu fundul ingust, de obicei ocupat in intregime de albia minora a unui rau.
Caolin = argila cu grad mare de puritate, de culoare alba - usor galbuie, constituita aproape in exclusivitate din caolinit (silicat bazic de aluminiu), formata prin alterarea rocilor bogate in feldspati sau alti alumosilicati sub actiunea apei, oxigenului si bioxidului de carbon.
Carbune = roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, formata prin carbonizarea resturilor vegetale si folosita drept combustibil.
Carpatic = (in sintagma tip carpatic) tip de relief montan caracterizat prin combinarea formelor rezultate din structuri cutate complexe, din inaltari si scufundari ale unor blocuri hercinice, din vulcanisn si suprafete de nivelare.
Carst = denumire generica data unei regiuni cu relief caracteristic format in roci solubile (calcare, dolomite, sare, gips) prin procese de dizolvare, de precipitare, cat si prin eroziune. . Sub actiunea apelor de suprafata se formeaza exocarstul (lapiezuri, doline, polii, chei etc), iar cursurile subterane dau nastere endocarstului (avene, pesteri etc). Termen generalizat de la Podisul Karst, din Iugoslavia.
Carst fosil = carst ingropat sub sedimente mai noi.
Carstologie = stiinta care se ocupa cu relieful format pe roci solubile, avand la baza ca agent principal dizolvarea.
Cascada = cadere de apa ce se produce in punctul unde albia raului prezinta o diferenta de nivel.
Catena = lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in acelasi timp.
Cereal = grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia gramineelor.
Cernoziom = pamint negru , deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in regiunile de stepa.
Cernoziom levigat = Tip de sol din clasa molisolurilor.
Chei = sector ingust dintr-o vale cu versanti stancosi, inalti si abrupti (formati indeosebi din roci calcaroase)
Clima = totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice.
Clin = panta cu inclinatie variabila a unui munte sau a unei vai.
Coasta = versant, panta a unui deal sau munte
Colilie = numele mai multor specii de plante erbacee cu tulpini subtiri, inalte, cu peri albi in varful semintelor.
Colmatare = proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgatoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac antropic, balta, lunca, sau chiar albia unui rau.
Colt = varf stancos care face parte dintr-un munte.
Coltar = dispozitiv cu colti de otel care se aplica pe bocanci pentru o mai mare aderenta la zapada intarita sau la gheata. Poate avea 10 sau 12 colti.
Compartimente morfostructurale = sectoare de relief generate prin efectul influentei exercitata de tipul de structura geologica
Compartimente morfotectonice = sectoare de relief generate de efectul miscarilor tectonice
Concretiuni = forme diverse de depunere a carbonatului de calciu ("lapte de piatra") pe peretii unei unei pesteri, ca urmare a dizolvarii calcarului de catre apele de infiltratie. Ex: stalactite, stalagmite, coloane, panze, baldachine, ghirlande, cristale etc
Conditii de mediu = Totalitatea factorilor de mediu biotici si abiotici in care traieste o fiinta.
Convectie = miscare verticala (ascendenta si descendenta) a aerului determinata de incalzirea inegala a straturilor inferioare ale atmosferei (convectie termica) sau de obstacolele aflate in calea aerului in miscare (convectie) dinamica. Aceasta din urma poate fi orografica, in cazul cand obstacolul este un lant montan, si frontala, cand este o masa de aer mai rece.

Cornisa = acumulare de zapada in linia unei creste, sub forma unui iesind extins deasupra versantilor mai abrupti sau adapostiti de vant.
Cornise de zapada = streasina care se formeaza obisnuit deasupra unei rupturi de panta, saritori sau pe o creasta expusa curentilor.
Coroziune = actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat, prin intermediul particulelor de nisip, praf sau ace de gheata. Realizeaza urmatoarele forme de relief: ciuperci, babe, saltele, tigai, sfere, dreikantere etc

Crater = adancitura de forma unei palnii tronconice situata la partea superioara a unui con vulcanic, de regula circulara.
Creasta = limita superioara a unui masiv muntos materializata in versanti relativ abrupti
Cretacic = ultima perioada a erei mezozoice.
Crevasa = despicatura verticala in corpul ghetarilor datorata miscarii acestora si a plasticitatii lor reduse.
Crioplanatie = proces de nivelare a reliefului sub actiunea alternarii ciclice a inghetului si dezghetului in regiunile montane.
Crivat = vant puternic, rece, care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est.
Crov = Depresiune mica, circulara sau elipsoidala, formata pe roci de tipul loessului, prin tasare, in regiune de stepa.
Cuaternar = A patra era geologica; dureaza 1,5 milioane de ani (cand se include si villafranchianul) dupa cronologia lunga, sau 500.000 ani dupa cronologia scurta si care continua si in prezent. Se deosebeste de tertiar prin aparitia glaciatiunilor si a omului; din punct de vedere tectonic este o continuare a Pliocenului. Se subdivide in moduri diferite dupa urmatoarele criterii: glaciatiuni, sedimente marine, fauna terestra, industriile umane si hominizi. Mai frecvent se folosesc urmatoarele subdiviziuni: pleistocen (glaciar) si holocen (postglaciar) , cuaternar inferior (din villafrankian pana la prima glaciatiune), Cuaternar mediu (glaciatiunile Donau, Gunz, Mindel) si cuaternarul superior (interglaciarul Mindel-Riss, glaciatiunile Riss si Wurm, tardiglaciarul si postglaciarul).
Cuesta = forma de relief asimetrica avand un versant accentuat inclinat (front de cuesta), iar partea superioara prezinta o suprafata cu panta redusa, care se orienteaza ca inclinare in sens opus frontului (spinare de cuesta)
Cumpana de ape = linia de separatie a suprafetelor de alimentare cu apa a doua bazine hidrografice adiacente. De regula, coincide cu coama sau creasta care dirijeaza apele de suprafata in sensuri opuse.
Curba de nivel = linie curba inchisa, rezultata din sectionarea unui relief cu planuri paralele echidistante ( linia ce merge pe versantul unui munte fara a urca sau a cobori )
Curba izotermica = Curba care uneste, pe o diagrama, punctele cu aceeasi temperatura ale unui proces fizico-chimic.

Declinatie magnetica = Unghiul facut de meridianul locului cu linia acului magnetic.
Defileu = vezi chei, canion; sector de vale lunga, ingusta si foarte adanca, formata de un curs de apa ; trecatoare.
Dendrologie = parte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase.
Depozite parentale = formatiuni geologice pe contul carora se formeaza soluri.
Depozite transgresive = serie de depozite sedimentare formate prin transgresiune, si care incepe cu materiale grosiere (pietrisuri, conglomerate) dupa care urmeaza roci mai fine (argile, marine).
Depresiune = 1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi; 2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc oarecare.
Depresiuni de nivatie = excavatii relativ largi si cu adancime mica, prezentand pante care converg lent spre interiorul formei de relief. Ele sunt rezultatul proceselor generate de stagnarea zapezii, efectul inghetului si al actiunii fizico-chimice a apelor ce provin din topirea zapezii.
Detritic = care este compus din detritus; roca sedimentara compusa din detritus mobil sau cimentat; in sens larg (material) triturat de tipul pietrisurilor si conglomeratelor.
Detritus = material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor modificatori externi. Poate fi: mineral - din dezagregarea rocilor; sau organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante. Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in: psefite - pietrisuri; psamite - nisipuri; pelite - praf sau mal. Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.
Devonian = (In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat)
Diaclaza = fisura in roci, formata prin presiune sau racire, in care partile aflate de o parte si de cealalta a planului de ruptura nu s-au deplasat una fata de alta. Diaclaza este o crapatura in zoca, prin care apele din interiorul stancii pot circula si pot iesi la zi sub forma de izvor; litoclaza ale carei flancuri sunt deplasate in asa fel incat sa creeze un gol vertical.
Diageneza = proces complex de transformare a unui sediment in roca,
Dolina = forma de relief negativa, cu infatisare elipsoidala, circulara, uneori sinuoasa, care a luat nastere pe calcare prin actiunea combinata a proceselor de disolutie, sufoziune, tasare, eroziune.
Dolomit = Roca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu.
Duna = Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.

Eolian = Care este actionat sau produs de vant

Epoca geologica = Subdiviziunea de ordinul trei in scara geologica ( ex: Eogen, Miocen), dupa era si perioada.
Epoca geomorfologica = Cea mai mare subdiviziune in scara evolutiei paleogeomorfologice (ex. epoca carpatica, dupa care urmeaza etapa, faza, subfaza.
Epoca glaciara = Parte a erei cuaternare, ce corespunde, in mare, cu Paleoliticul, cand climatul s-a racit in mai multe randuri si a fost relativ umed, astfel ca s-au putut instala, pe o parte din zonele temperate, mari calote glaciare.
Era geologica = Diviziune de ordinul I a timpului geologic, care se caracterizeaza prin mari evenimente geologice.
Escalada = ascensiune intr-un perete de munte, in catarare libera sau cu ajutorul mijloacelor tehnice (corzi, pitoane, carabiniera).

Fata de stratificatie = discontinuitate in masa rocii care este raspunzatoare pentru patruderea apei in masivele calcaroase.
Fauna = Totalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca geologica.
Feldspat = (Geol.) Mineral cu structura lamelara , care face parte din compozitia mai multor roci , mai ales a celor eruptive.
Fenomen antropogen = fenomen datorat actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei; fenomen antropic.

Fir = linia principala de desfasurare a cursului unei vai; afluent secundar al acesteia.
Firn = Zapada care se pastreaza de la un an la altul, dar a carei structura si volum se modifica prin topire, recristalizare si tasare, devcenind granulara (zapada de firn sau ghiata de firn); volum important dar izolat de zapada persistenta (Firnflecken),unde stratele de zapada isi pastreaza dispunerea originala si care este capabila de oarecare actiune morfologica.
Fluvisol = Unitate principala in legenda FAO, care grupeaza soluri slab dezvoltate de pe depozite recente aluviale, lacustre si marine. Sinonim cu soluri aluviale.
Formatie eoliana = formatie geologica a carei origine se datoreste actiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vantului.

Genetic = referitor la geneza, la nastere, la formare.

Geneza = proces de aparitie a unei fiinte sau a unui lucru; nastere, orgine.
Geografie = stiinta care studiaza organizarea launtrica, naturala si cea impusa de om, a mediului de la exteriorul solid al Terrei, sau spatiul terestru, ca un sistem dinamic si unitar (geografia generala), dar diversificata local si regional (geografia regionala) - Gr. Posea si altii.
Geologie = Stiinta care studiaza modul de formare, alcatuirea si istoria dezvoltarii globului terestru.
Geomorfologie = Stiinta care se ocupa cu studiul stiintific al formelor pe care le imbraca suprafata terestra, sau studiul reliefului, (descriere, geneza, evolutie, clasificare, cronologie, dinamica, actuala, mod de folosinta).
Ghetar = masa de gheata compacta naturala, permanenta, rezultata din acumularea zapezii sau inghetul apei de percolatie, si care prin tasare, topire partiala si inghet se transforma in gheata compacta.
Glaciar = termen general folosit pentru toate fenomenele care se raporteaza la ghetari. De asemenea, termenul este folosit ca substantiv: epoca glaciara, perioada glaciara, actiune glaciara.
Glacis = Fasie de teren cu panta lina si neteda creata la poalele unui abrupt sau a unui versant mai inclinat.
Gol alpin = zona situata la mari altitudini deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu pasuni, vegetatie pitica etc, sau lipsita de vegetatie.
Gradient adiabatic = Variatia temperaturii in volumele de aer cu miscare convectiva adiabatica (fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) . Dupa gradul de saturatie a aerului cu vapori de apa se disting: gradientul adiabatic uscat, propriu miscarilor verticale ale aerului uscat sau umed nesaturat si avand o valoare constanta (
Granit = roca magmatica, acida, cu structura grauntoasa, cristalizata in intregime, avand ca minerale de baza cuartul, feldspatul si mica. De culoare alb-cenusie, galbuie, rosietica si mai rar verzuie. Putin carstificabila.
Grind = Mica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii.

Hatis = padure tanara, deasa, incalcita

Hercinic = (In sintagma Orogeneza Hercinica) totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului manifestata din devonian pana in permian, in urma carora s-au format o serie de munti.
Holocarst = carst integral, foarte dezvoltate pe verticala, in calcarele groase si pure din climatele umede sau temperate; se mai numeste si calcar dinaric.
Humus = amestec de substante organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a unor ciuperci etc

Iaz = 1. lac artificial format prin stavilirea sau abaterea unui curs de apa relativ mic si cu panta redusa; 2. Lac mic natural format in albia unui rau in spatele unui mic baraj de aluvionare, sau datorita surparii malurilor.

Interfluviu = partea inalta a teritoriului dintre doua vai. In mod obisnuit interfluviu este numai fisia marginita intre doi versanti ce compun valea (aferenti la doua vai vecine); uneori se considera interfluviu si spatiul dintre doua lunci vecine. In regiunile montane interfluviile sunt sub forma de creste, culmi rotunjite sau suprafete usor ondulate (suprafete de eroziune sau podisuri inalte); in regiunile de podis si dealuri ele apar ca fisii alungite de poduri, sub forma de coline si culmi deluroase sau mai rar, chiar creste; in regiunile piemontane, interfluviile se prezinta ca plaiuri si poduri usor inclinate, coline sau muscele paralele si cu inclinare uniforma; interfluviile in campii ocupa spatii extrem de mari si se numesc campuri. Sinonim cu "intre rauri" , "intre vai".
Intruziune = 1. procesul de patrundere a magmei prin crapaturile rocilor sau de-a lungul suprafetelor de slaba rezistenta. 2. Corp magmatic consolidat rezultat din aceasta patrundere, care imbraca forme si marimi variabile: batolite, lacolite, filoane, silluri, dyke-uri, etc
Invelis geografic = stratul complex exterior al Pamantului , unde se interpatrund si se interconditioneaza litosfera, atmosfera si biosfera.
Izoterma = Vezi linie izoterma
Izogona = linie de egala declinatie. Vezi declinatie magnetica.

Lac = intindere de apa statoare situata intr-o depresiune.

Lac de acumulare = Lac artificial realizat pe albia unui rau, in scopul formarii unei rezerve de apa (mai ales pentru hidrocentrale).
Lac glaciar = Lac format in caldarile ghetarilor de altadata, format prin acumularea apei (provenita din ploi sau zapezi) in circurile ghetarilor cuaternari.
Lac vulcanic = lac constituit in craterul unui vulcan.
Laguna = Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare printr-un cordon lateral.

Laminor = stramtoare orizontala de mici dimensiuni, formata de obicei pe o diaclaza orizontala

Latitudine = distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe meridianul locului.

Liant = material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele etc ale unui material organic sau mineral.
Liman fluvial = lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind fluviatil.
Liman maritim = lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un cordon marin.
Limonit = (Geol.) minereu de fier format in zonele litorale ale bazinelor marine prin coagularea solutiilor coloidale sau in zonele de oxidare

Linie izoterma = Linie care uneste pe o harta geografica punctele terestre cu aceeasi temperatura medie a aerului, a apei sau a solului intr-o anumita perioada.

Litologie = disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor.
Litosfera = invelisul exterior, pietros, al globului terestru.

Longitudine = distanta in grade, masurata pe ecuator, dintre primul meridian (care trece prin Greenwich) si cel care trece prin punctul dat.
Lunca = albia majora a riurilor, inundabila la debite mari. Ea reprezinta spatiul de acumulare a sedimentelor fine (nisip, argila, mal), din lungul raurilor; tip de vegetatie formata indeosebi din padure de salcii, arini, plopi etc, pe malurile unei ape curgatoare.

Magmatism = ansamblul fenomenelor legate de magma, mai ales urcarea acesteia spre sau pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul scoartei.
Magnetism terestru = proprietatea Pamantului de a se comporta ca un pamant cu doi poli. Acesti poli magnetici nu coincid cu cei geografic (de rotatie), cele doua axe facand un unghi de circa 11 grade. Prezenta unor particularitati geologice cum ar fi minereuri de fier importante determina schimbari locale in directia liniilor magnetice terestre, creind anomalii magnetice.
Magnitudine = numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur, sau logaritmul amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si exprimata in microni.

Magura = forma de relief aproape conica ce se ridica deasupra zonei inconjuratoare. Ex. "Magura Codlei"
Mamelon = Forma de relief cu aspect elipsoidal bombat, care se ridica deasupra unei culmi deluroase sau muntoase, sau deasupra unei forme plate.
Mangan = Metal alb-cenusiu, asemanator fierului. Se gaseste in diferite minerale ale scoartei, in apele marilor de unde bacteriile manganogene fac sa precipite oxizi de mangan (care mai contin si fier, nichel, cobalt) de pe fundul oceanelor.

Mare de tip continental = Mare inclusa intre hotarele unui continent.
Marghile = Movile mici (30-60 cm
Marmite = denumite in limbaj popular "oalele gigantilor", reprezinta excavatii rotunde sau ovale sculptate de curentii turbionari ai raurilor, atunci cand apa antreneaza intr-o miscare elicoidala pietrisurile din albia unui rau.
Marmura = roca metamorfica cristalizata,alcatuita din calcit sau dolomit, alba sau colorata, intrebuintata in sculptura si ca material de constructie.
Matca = (in sintagma matca raului) Vezi albie minora.
Meridian = Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece prin axa polilor. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator.
Meridianul 0 = Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero
Merocarst = carst incipient, limitat mai ales la unele forme de adancime, din cauza stratelor subtiri si calcarelor cu facies marnos sau cretos.
Metamorfism = Totalitatea modificarilor suferite de roci ajunse la mari adancimi, sub actiunea agentilor endogeni: caldura si presiune mari, deplasarea materiei, gaze si substante minerale din adanc. O forma particulara impusa de miscarile tectonice este dinamo-metamorfismul ce are loc mai ales in lungul fracturilor.

Mica = Grup de minerale de siliciu si aluminiu cristalizate , care se desfac in foite de obicei elastice.
Minima termica = Temperatura minima inregistrata intr-o anumita zona si perioada.
Mofeta = Produs gazos, constituit in cea mai mare parte din bioxid de carbon, care strabate prin crapaturile scoartei terestre in fazele finale ale activitatii vulcanice, in regiunile vulcanice sau adiacente (aureola mofetica).
Molisol = Strat de sol sau de roci care se dezgheata vara la partea superioara, devenind plastic si favorizind producerea solifluxiunilor. Se imbiba cu apa si produce solifluxiuni. (v. Gelisol).
Morena = Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja depuse. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure, uneori usor scrijelite sau tocite, amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina glaciara.
Muchie = creasta ascutita marginita de pereti dificil de parcurs.
Munti vulcanici = Munti de origine vulcanica.
Muscele = (in sintagma dealuri muscele) Culme deluroasa cu povarnisuri domoale, caracteristica zonelor subcarpatice.

Nebulozitate = grad de acoperire a cerului cu nori.
Neogen = a doua perioada a erei neozoice, caracterizata prin aparitia unor vietuitoare noi, asemanatoare celor care traiesc astazi.

Nivatie = Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a zapezii si a firnului (F.E. Matthes, 1900). Sensul a fost largit ulterior pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un mare rol (E. de Martonne, 1947), exceptand insa actiunea ghetii; mai recent, se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc frigului si inghetului apei (criergie), denumite si periglaciare

Obarsie = portiunea de inceput a unei vai, unde se formeaza apa care o strabate (Ex.: Obarsia Ialomitei)
Ogas = curs de apa temporar avand dimensiuni mai mici decat un torent.
Oligotrofa = saraca in elemente minerale.

Orogeneza = (in sensul cel mai larg) procesul de geneza a reliefului; nasterea muntilor. In acest ultim inteles, procesul de orogeneza are doua perioade: tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un geosinclinal); morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste nivelul marii).
Orografie = sistemul formelor de relief care caracterizeaza o zona montana de mai mare intindere
Ostrov = insula (in mare); insula mica, adesea plutitoare, intr-o apa curgatoare.

Paduri de lunca = Paduri de suprafata mica situate in lunci, compuse din "iubitori de umezeala": salcie si plop.
Paleolitic = epoca de cultura umana - epoca veche a pietrei- cand se face trecerea de la prehominizi la Homo sapiens, cand apar, primele unelte facute de om (Homo faber) din cremene (silex sau alte roci dure. S-a derulat inainte si in timpul glaciatiunilor (Gunz-Wurm) aproximativ intre 1.850-2 milioane ani si 10.000-8.000 i.Chr.
Paleontologie = Ramura a geologiei care se ocupa cu studiul organismelor animale si vegetale si vegetale care au trait in trecutul geologic si care s-au pastrat ca fosile in sedimentele scoartei.
Paleosol = Sol al carui profil s-a format total sau partial in alte conditii de pedogeneza decat cele actuale.
Paleozoic = Prima era geologica ce incepe cu aparitia primelor fosile identificabile. A durat aproape 400 milioane de ani, a avut doua cicluri orogenetice (caledonic si hercinic) si se imparte in urmatoarele perioade: cambrian; ordovician; silurian; devonian; carbonifer; permian.
Pannonian = etaj geologic incadrat intre sfarsitul miocenului si inceputul pliocenului (in cadrul erei neozoice)
Paralela = fiecare din cercurile imaginare determinate de intersectia globului pamantesc cu planuri perpendiculare pe axa polilor.
Pas = zona de trecere de pe un versant pe altul, folosindu-se o sa sau o curmatura; drum ingust intre munti; trecere (defileu).
Pasune = loc acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; iarba de pe acest loc.
Pediment = forme de eroziune si acumulare dezvoltate in conditiile unui climat arid; ele se dezvolta in jurul unor "munti" insulari (inselberguri); suprafata de eroziune locala, usor inclinata (1-7%) si dezvoltata pe roci masive, rezistente, mai ales pe roci cristaline de tipul granitului; echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure, sau glacisul pietros.
Pedologie = stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza, morfologie, proprietatii, clasificare, raspandire, utilizare, ameliorare)
Pegmatit = vezi Granit.
Peneplena = campie usor valurita ce s-a format printr-un indelungat proces de eroziune si care pastreaza din loc in loc reliefuri reziduale care nu au fost nivelate, numite martori de eroziune.
Periglaciar = In sens propriu, semnifica fenomenele ce se extind in vecinatatea unui ghetar; sensul general actual este mult mai larg, referindu-se la sistemul morfogenetic, formele de relief si structurile din sol, in care rolul principal il joaca inghetul apei in sol si subsol.Este specific acelor regiuni unde iarna este lunga si cu inghet prelungit, iar vara se face putin simtita, cum ar fi zona tundrei, sau etajul alpin din, din muntii inalti, situat imediat deasupra padurilor. Vezi Gelisol, Desene paraglaciare.
Permian = ultima perioada a erei paleozoice. Vezi Paleozoic.
Pestera = orice cavitate naturala cu o dezvoltare mai mare de 5 metri si suficient de mare, in sectiune, pentru a permite accesul omului.
Pestera emergenta = pestera cu un rau subteran iesind din ea.

Picior de munte = partea inferioara, in general impadurita, a unei spinari de de munte, ramificata dintr-un varf de pe culmea principala.
Piemontana = (despre o campie) piemonturile si campiile piemontane sunt acumulari de sedimente (in general pietrisuri si nisipuri), depuse la marginea unei unitati in inaltare de o retea hidrografica cu caracter torential.
Pierdere = fenomen specific regiunilor carstice, constand din disparitia de la suprafata pamantului a unui curs de apa prin ponoare, sorburi, pesteri, sau prin infiltrare treptata in prundisul albiei.
Piolet = instrument asemanator unui tarnacop utilizat indeosebi pentru escaladare in zonele acoperite cu zapada sau gheata
Piroclastite = roci formate din particule solide (fragmente de lava intarite si de roci dislocate ca urmare a eruptiilor vulcanice)

Plai = 1. Culme sau suprafata montana, sau de deal, prelunga si domoala, obisnuit cu pasune si cu drum; fata unui munte sau deal inalt, cu pante usor de urcat; culmi muntoase nivelate de eroziune si inclinate usor intr-o singura directie, specifice mai males supraftelor medii carpatice; 2. Drum pe coasta unui munte. 3. (reg) Campie. 4. (reg) Tinut sau meleaguri (natale).
Platforma continentala = fasie care, incepand de la tarm spre largul marii pana la o adancime de circa 200 m se defasoara sub nivelul apei.
Pluvial = cauzat de apa ploilor; avand originea in ploi.
Pod = suprafata inalta, aproape plana sau usor valurita, situata in zona de maxima altitudine a unui masiv muntos.
Podis = forma de relief de mare intindere, aproape plana, situata la o anumita altitudine.

Ponor = loc de captare al unei ape de suprafata in subteran realizata pe rupturi sau fete de stratificatie impenetrabile pentru om.

Populatie = totalitatea oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu, intr-o tara, localitate etc
Povarnis continental = panta inclinata cu care se termina platforma continentala. Sinonim taluz continental, panta continentala.
Pozitie geografica = locul pe care-l ocupa o tara, o regiune pe glob; latitudine, longitudine, continent, emisfera etc
Precambrian = cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare, sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). In partea superioara este limitata de cambrianul inferior, cand au aparut primele fosile identificabile. Sininim cu algonkian.
Presiune = forta exercitata asupra unei suprafete (apasare).
Priza = (Alp.) proeminenta, scobitura sau fisura in stanca folosita la escalada.
Proluviu = depozit continental cladit la baza versantilor, transportat de torenti si siroaie. Se compune din pietris putin rulat, nisip si argila si imbraca forma unor conuri de dejectie. Impreuna cu materialele coluviale se ingemaneaza si formeaza trene sau glacisuri proluvio-coluviale sau coluvio-proluviale, dupa predominarea unuia sau celuilalt.

Regresiune marina = proces de retragere a apelor marii de pe portiuni intinse ale scoartei terestre, provocata de ridicarea uscatului. Relief antropic = relieful format sau care reflecta totalitatea transformarilor mari datorate omului: lacuri artificiale, cariere, baraje, diguri, halde de steril etc
Relief carstic = (Car.) relief specific regiunilor cu roci solubile(calcar, sare, gips); inglobeaza atat forme endocarstice cat si exocarstice generate de actiunea de dizolvare si de circulatie a apei la suprafata sau pe canale subterane.
Relief de modelare ciclica = rezultatul modelarii subaeriene indelungate, exercitata de ansamblul factorilor morfogenetici asupra substratului anterior (format din roci si forme de relief). Se poate ajunge la erodarea totala a reliefului anterior, formandu se o peneplena.
Relief fluviatil = tip de relief care cuprinde sistemul de vai, terase, lunci.
Relief glaciar = relief format pe muntii inalti in timpul racirii climatice din Cuaternar; in relieful actual se recunosc cicluri glaciare continuate peste praguri cu vai glaciare care au in partea terminala acumulari de morene.
Relief litoral = tip de relief care se intilneste in tara noastra sub forma deltei (Delta Dunarii), lagunelor (sistemul Razim Sinoe) si a tarmului inalt (cu faleza) si care caracterizeaza zona litorala de la sud de Capul Midia. In prelungirea submarina a reliefului litoral, exista o cimpie litorala submersa care formeaza platforma continentala a Marii Negre.
Relief negativ = clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc; negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc
Relief petrografic = ansamblul formelor care au un aspect exterior influentat predominant de alcatuirea geologica (petrografica) a rocilor subiacente.
Relief pozitiv = clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi: pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc; negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc,
Relief structural = ansamblul formelor care au un aspect exterior determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura" lor geologica.
Relief vulcanic = relieful vulcanic este un relief atit structural si petrografic, cit si un relief de "constructie", formele majore (conurile vulcanice) fiind datorate urcarii magmei la suprafata.
Retea hidrografica = totalitatea unitatilor hidrografice cu caracter permanent sau temporar din cuprinsul unui bazin hidrografic (sunt incluse si lacurile si mlastinile).
Rezervatie = teritoriu cu plante, animale si formatii geologice rare, pe care este oprita prin lege orice transformare.
Rezervatie a biosferei = rezervatie care contine elemente de biosfera. Vezi biosfera.
Roci eruptive = roci din eruptie, de origine vulcanica.
Roci sedimentare = roci formate prin comprimarea si intarirea sedimentelor.
Saratura = teren bogat in saruri minerale solubile cu fertilitate redus; prin extensie: pasune care se intinde pe un astfel de loc.
Sare = denumire uzuala data clorurii de sodiu; compus chimic rezultat din reactia dintre un acid si o baza.
Saritoare = ruptura de panta de forma unei cascade pe firul vailor, valcelelor stancoase, galeriilor etc.
Secundara = a doua mare era geologica cu viata. A durat cam 160 milioane de ani si cuprinde urmatoarele perioade: triasic, juasic, cretacic. Sinonim Mezozoic.
Silice = nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu.

Sinclinal = partea boltita a unor cute sedimentare, care are concavitatea orientata in sus. In axul sinclinalului pot aparea roci mai tinere, iar pe flancuri mai vechi.

Sistoaca = valcel stancos, ingust, de inclinatie variabila, care brazdeaza panta unui munte. Sinonim cu surloi sau jgheab.

Sol = stratul afinat de la suprafata Pamintului in care se dezvolta viata vegetala.

Solifluxiune = alunecare lenta a solului; curgere de teren.

Spalatura = stanca golasa, dar de o inclinatie mai redusa decat cea a seninarilor, in general lustruita de actiunea apelor pluviale.

Stanci reziduale = blocuri mari de roci dure, respectiv ale unui relief mai vechi, care se individualizeaza pregnant fata de regiunea din jur.
Subsidenta = scufundarea lenta si progresiva a fundului unui bazin sau depresiuni, paralel cu sedimentarea acestora. In prezent se admite ca ariile subsidente pot fi si sub nivelul marii.
Surplomba = portiune de stanca ce depaseste planul vertical; se trece cu ajutorul scaritelor.

Talveg = adesea numit si "firul vaii", reprezinta sectorul cel mai adanc din albia unui rau, ca un canal ce dirijeaza cu viteza maxima scurgerea apelor.
Tanc = varf stancos pe linia de culme a unui munte sau pe versantele acestuia.

Temperatura medie anuala = media temperaturii inregistrata in timpul unui an intr-o anumita zona.
Terasa fluviatila = treapta de relief creata eroziune si acumulare de catre rauri, alcatuita din frunte (suprafata accentuat inclinata cu aspect de mic versant) si pod (suprafata foarte slab inclinata si neteda).
Tertiar = a treia era, cu viata, in evolutia scoartei terestre, ce a durat cca. 70 milioane de ani. Incepe prin disparitia marilor reptile; acum se formeaza lanturile muntoase alpine. Include sau nu si cuaternarul, limita intre ele nefiind clara (in general se ia ca limita aparitia Omului). Se subdivide in doua perioade: Paleogen (cu doua epoci eocen si oligocen); Neogen, care are doua epoci: miocen (cu urmatoarele varste: aquitanian, burdigalian helvetian, badenian, sarmatian) si pliocen (cu urmatoarele varste: meotian, ponsian, dacian, romanian).
Topoclima = clima determinata de conditiile geografice locale (de relief).
Topoclimat = conditii climatice specifice unor spatii geografice relativ restranse, de tip regional sau local, generate de influenta formelor de relief, a suprafetelor acoperite de apa, padure. Ex: Relieful montan genereaza un topoclimat specific (de etajare).

Transhumanta = deplasare periodica a pastorilor cu turmele de oi, vara de la ses la munte si iarna de la munte la ses.

Umar = forma de relief sub forma de proeminenta din cadrul unui versant

Valcel = adancitura, vale mica pe fata muntelui.

Vanturis = cascada de dimensiuni mici (Ex.: Cascada Vanturis - Bucegi).

Versant = Forma de relief inclinata, reprezentand un flanc de vale, podis, deal sau munte

Vale = forma negativa de relief, creata de apele curgatoare
Vad = portiune din albia minora prin care se poate trece un rau

Zanoaga = Lac de mici dimensiuni, format pe platourile montane
Zavoi = padurice pe malul apei; vezi paduri de lunca.
Zapor = acumulare de gheata care formeaza un baraj pe cursul raurilor

Paris 2000

Conferinta a avut loc la Casa UNESCO din Paris

Intr-o pauza impreuna cu doamna prof. dr. Georgeta Ciobanu care preda terminologia la Universitatea Politehnica Timisoara si doamna Florentina Armaselu cercetator

Cu doamna Florica Razumiev de la Uniunea Latina si doamna Florentina Armaselu

Terminology in the circuit of agricultural information to and from Romania
Angel Proorocu
associate professor USAMV.

"Any country with pretensions of civilization must have in the cultural treasure agricultural encyclopedia and dictionaries needed by anyone who is concerned by this millenary activity"-said C. Filipescu the author of the Great Romanian Agricultural Encyclopedia.
Romania has many natural resources in all domains of agriculture but we now are isolated, due to many causes, one of them being the precarious management.
Romania has 3500 species of plants, 800 in forests, 300 weeds, 1150 in the Danube Delta, there are 300 species of birds and 100 species of mammals.

After the expedition of Darius the Persian King, Herodotus called the people which lived in the actual Romanian territory "geto-daci", and Strabo and Ovidius were witnesses of "geto-daci" existence. The latter described in "Tristae" III 10 V. 59-60 the habitants as peoples who had in one hand the plough and in the other the sword. In "Ponticae"I.8-V 53-58 he is the first to describe the principal occupation of geto-dacs, agriculture.
Archaeologists discovered that they were concerned with agriculture, many words of the modern Romanian language coming from them: baci (shepherd), brandusa (saffron), branza (cheese), caier (brendle), carlig (hook), maces (rosehip),mal (bank), mistret (wild boar), manz (colt), strugure (bunch of grapes), tarus (stake),viscol (snow storm), zgarda (collar).
After the Roman occupation many agricultural terms were adopted from Latin. For one thousand years people lived in some areas "tari" near the greatest rivers, in Romanian "obsti satesti", one of the most harmonious kinds of human social organization. B.P.Hasdeu, a pioneer of Romanian terminology, observed also the Slav influence.
After 1900, when Romania had a developed agriculture, it was necessary to develop agricultural terminology. In 1937-1943 the Great Agricultural Encyclopedia by C.Filipescu and a large staff was published, with approximately 15000 terms.
In the period 1950-1989 there many dictionaries in all domains of agriculture were published, for example:
Malita T. colab.- Russian- Romanian Glossary of Agronomy and Horticulture- Agrosilvica P.H.- 1965
Pume N. Magnetki A.- Agricultural Dictionary in 8 Languages: Russian, Bulgarian, Czech, Polish, Hungarian, Romanian, German and English - Agrosilvica P.H. 1980
Oprescu S.-Minimal French-Romanian Vocabulary of Horticulture, Agronomy and Livestock 1975
Haensch G.-Dictionary of Agriculture (German, English, French, Spanish and Russian) Agrosilvica P.H.1975
Manoliu G. colab.-Romanian-Hungarian and Hungarian-Romanian Dictionary of Agriculture -Ceres P.H.1980
Bujor O. Alexan M.-Medicinal and Aromatic Plants from A to Z ReCoop P.H.1982
Dinu I. colab. Livestock Encyclopedic Dictionary -Ceres P.H.- 1982
Sonea V. colab. Little Encyclopedia of Horticulture Scientifically and Encyclopedically P.H.1983
Baicu T. colab. Little Encyclopedia of Agriculture (1 820 terms) Scientifically and Encyclopedically P.H.1988
Pricop G. colab -Dictionary of Funciar Improvements Ceres P.H.1988
Gorodea G.- Dictionary of Viticulture Ceres P.H. 1988
Preda M. Dendro- Floriculture Dictionary- Scientifically and Encyclopedically P.H.1989
The problem now is to unit in a single work on CD-ROM all the usual and scientific terms in agriculture, which would include following domains:
1. SOIL: Geology, Mineralogy, Petrography, Soil Chemistry, Fertilizers, etc.
2.PLANTS:Plant Anatomy and Physiology, Botany, Agricultural Plant Growing, Grass-landing, Genetics, etc
3. ANIMALS: Anatomy and Physiology, Zoology, Animal Breeding, Nutrition, etc.
4. HORTICULTURE: Fruit Growing, Vegetable Growing, Flower Growing, Landscape Architecture, etc.
5. VITICULTURE: Oenology, Ampelography, Vine Growing, Wine Microbiology, etc.
6. ANIMAL BREEDING SPECIALITIES: Poultry Breeding, Forests, Fishing and Hunting etc.
7. SYLVICULTURE: Dendrology, Forest Exploitation, Forest Economy, etc.
8. RURAL ENGINEERING: Rural Buildings, Agricultural Machines, Topography, etc.
9. AGRICULTURAL INDUSTRIES: Bakery, Milling, Dairy Industry, Sugar, Alcohol, Beer, Starch, Edible-Oil, Glucose, Vinegar, etc.
10. ECONOMY: Rural Economy, Book-Keeping, Statistics, Agricultural Education, Finance, Trade, etc.
11. AGRICULTURAL LEGISLATION: Associations, Insurance, etc.
12. AGRICULTURAL INSTITUTIONS: Farm, Nursery, etc.
13.PHYTOPATHOLOGY ;
14.METEOROLOGY;
15.VETERINARY SURGERY;
16. ECOLOGY.
In the current period in Romania we must obtain an agricultural terminology heritage, all old-fashioned terms must be eliminated and new terms must be implanted from all the new sciences which are used in modern agriculture: management, marketing etc.

Our work will be important for extending Romanian experience in all the world and making known our resources, like medicinal and aromatic plants, agro-tourism, fishing, hunting, etc. 
Also it will be possible for others from everywhere to understand our ethnography and folklore, our literature and popular mythology, our traditional medicine, our centuries-old culinary experience. Many works in our literature are inspired by the rural world. Our ballad MIORITA was discovered by VASILE ALECSANDRI during the nineteenth century, and he published many other Romanian popular works, DOINE, LACRAMIOARE, in French, German and Italian.
Romanian brotherhood with the forest and all nature was magisterially illustrated by our greatest poet MIHAIL EMINESCU. UNESCO celebrates this year the 150th anniversary of his birth. "DORINTA","CODRULE, CODRUTULE", "SARA PE DEAL", "LACUL","REVEDERE", are our greatest examples of the expression of the Romanian identity. All our literature contains agricultural terms: Caragiale's (Napasta), Ion Creanga's (Amintiri din copilarie), Ion Slavici's (Mara), George Cosbuc's (Nunta Zamfirei), Octavian Goga's "Plugarii", Liviu Rebreanu's "Ion", "Rascoala", Mihail Sadoveanu's "Baltagul", Marin Preda's "Morometii" etc. If my dream, in Romania's current cultural situation, will became reality, the entire world will be able to understand the essence of all our greatest writers, will understand the sentiment of my people. 
An example: many of our churches have external frescoes, a genuine illustrated Bible, unique of their kind in the world, whose unparalleled artistic value was confirmed by the specialists of UNESCO. The idea of painting on the outside walls of churches a Bible in images within the understanding of the masses was in fact a real educational program of the Middle Ages. The suite of images develops like a color film including tales and legends, customs or great historical events (the fall of Constantinople, for example).
Another example is our great experience in the treatment of many conditions, our natural resources in mineral water, climatic conditions, etc. is complemented by hundreds of medicinal plants. An example is the underbrush - 100g of its juice contains 1000% more vitamin C than 100 g of lemon juice. Its oil is a treatment for radiation burns.

Participare

Colocviu și seminar în terminologie

Albina DUMBRĂVEANU		Revista Limba Română Nr. 11-12, anul XIII, 2003
Între 24 și 26 iunie anul 2003, la București a avut loc Colocviul şi Seminarul Internațional de Formare în Terminologie, Terminografie, Terminotică 3T „Limbaje de specialitate şi formarea terminologului”, organizate de Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, Academia de Studii Economice, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.Rosetti” al Academiei Române cu sprijinul Uniunii Latine şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Conform Programului colocviului, în ziua de 24 iunie 2003, la deschiderea lucrărilor acestui for ştiinţific, au luat cuvântul prof. dr. ing. Florin-Teodor Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Române de Terminologie (TermRom), Florica Razumiev (Paris), care a dat citire mesajului dlui Daniel Prado, directorul Direcţiei de Terminologie şi Inginerie Lingvistică a Uniunii Latine, acad. Marius Sala,directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.Rosetti” al Academiei Române, prof. dr. ing. Gleb Drăgan, m. cor. al Academiei Române, preşedintele Comisiei de Terminologie pentru Ştiinţe Exacte a Academiei Române, prof.dr. Georgeta Ciobanu, Universitatea „Politehnica” (Timişoara) şi subsemnata. La şedinţele de comunicări, organizate pe 24 iunie în Sala de conferinţe a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, au fost ascultate şi discutate peste 20 de comunicări. Prof. dr. ing. Florin-TeodorTănăsescu s-a oprit asupra întrebării: De ce problemele de terminologie, terminografie şi terminotică reclamă acordarea unei atenţii mai mari din partea producătorilor şi a utilizatorilor de terminologii? Au fost prezentate mai multe aspecte ale terminologiei româneşti în constituirea de tezaure şi bănci de date, semnalându-se direcţiile de stimulare a activităţii de terminologie în România. De asemenea, a fost menţionat rolul incontestabil al traducătorului-terminolog într-o întreprindere.Prof. dr. GeorgetaCiobanu (Cluj) a abordat câteva aspecte ce ţin de stabilirea definiţiei terminologice, de structura acesteia şi de concluziile ce se desprind în urma analizei.Dna Elena Popa (Bucureşti) în comunicarea De la cuvânt la termen a prezentat deosebirile şi asemănările dintre noţiunile cuvânt şi termen, trecerea unui cuvânt la statutul de termen, relaţia obiect–concept–termen, precum şi relaţiile dintre termeni. În comunicarea Principiile unei baze de date terminologice: teorie şi practică cercetătoarea SandaCherata a prezentat problemele puse de implementarea unui sistem informatic, a cărui primă utilizare este realizarea unei baze de date terminologice a mediului TerMedRo în limbile engleză, germană şi română.Prof. dr. IoanaVintilă-Rădulescu (Bucureşti) în comunicarea Dicţionarul termenilor oficiali din limba română a prezentat principiile acestui dicţionar, în care se vor include în primul rând termenii utilizaţi în legislaţia românească de după 1990, iar apoi termenii definiţi în standardele de terminologie sau cu terminologie sectorială. CercetătorulFlorin Vasilescu (Dicţionar–terminologie–traducere) a sugerat înglobarea glosarelor terminologice în dicţionarele generale multilingve cu scopul facilitării activităţii traducătorilor. Noi (Activitatea terminologică a C.N.T. între realizări şi perspective) am consemnat necesitatea studierii terminologiei ştiinţifice în instituţiile de învăţământ pentru redresarea situaţiei lingvistice în ţară. Au fost elaborate şi editate mai multe vocabulare terminologice care, din păcate, nu ajung la destinatar. Circulă multe texte cu statut de acte oficiale traduse de persoane incompetente, care nu cunosc nu numai terminologiile speciale, dar nici limba română.Dl. ing.Valeriu Culev (Chişinău) în comunicarea Baza de date terminologice – instrument de promovare a terminologiei în Republica Moldova s-a oprit asupra importanţei datelor terminologice din BDT la prestarea consultaţiilor lingvistice în cadrul Serviciului limbii al C.N.T., la elaborarea unui amplu dicţionar electronic cu terminologii standardizate, la promovarea, standardizarea şi validarea terminologiei tehnice şi ştiinţifice în limba română. Despre EUROCAST, care este o bază de date relaţională, realizată în România în cadrul unui proiect al TermRom, finanţat prin programul CALIST, a vorbit dr. ing. Sorin Gheţaru (Bucureşti). Despre componenta terminologică a bazei de date a patrimoniului cultural naţional a informat participanţii la colocviu vicepreşedintele TermRom (Bucureşti) dl Dan Matei. Dna Manuela Mihăescu (Cluj-Napoca) a comunicat despre implementarea unei baze de date terminologice multilingve prin echivalenţe funcţionale ale termenilor. A fost prezentat modul de elaborare a unui glosar de termeni din domeniul colectivităţilor locale în limbile franceză, engleză şi română. În comunicarea Neologismele şi terminologia în domeniul afacerilor dna Anabela-Gloria Niculescu-Gorpun (Bucureşti) a prezentat rezultatele unui studiu al terminologiei în afaceri, care tinde spre împrumutul de anglicisme. Ing. Angel A. Proorocu (Terminologia agricolă la început de drum) s-a referit la programa disciplinei Terminologie informatică predate la facultate şi, în special, la tezaurul ştiinţific agricol românesc, care este principalul izvor pentru a crea o bază de date de terminologie agricolă. Interesante comunicări au fost prezentate de dna Gabriela Vărzaru (Bucureşti), de dna Anca-Maria Velicu (Bucureşti), de Alice Toma (Bucureşti) etc. În zilele de 25 şi 26 iunie în 13 ateliere au fost audiate şi discutate diverse subiecte, între care Tipuri de fişe terminologice (Mariana Pitar, Timişoara), Surse terminologice pentru traducători şi interpreţi(Dana Florean, Violeta Vintilescu, Bucureşti), Metodologia de implementare a unei baze de date terminologice – probleme teoretice şi practice (Sanda Cherata, Cluj-Napoca), Caracteristici ale structurii terminologiei economice (prof. Corina Lascu-Cilianu), Probleme de neologie (prof. Alexandra Cuniţă, Ileana Busuioc, Bucureşti), Dicţionarul morfologic românesc (ing. Luciana Peev, Cluj-Napoca), Corectorul pentru texte scrise în limba română, Ortograf integrat în produsele OFFICE MICROSOFT (ing. Endre Jodal, Cluj-Napoca) ş.a. Cu mult interes au fost ascultate prelegerile prof. dr. Georgeta Ciobanu, invitată şi la Colocviul şi Seminarul de terminologie şi formare a terminologului, desfăşurat la Chişinău în luna mai, anul 2002. La masa rotundă din 24 iunie s-a discutat Terminologia în energetica românească. Participanţii la reuniune au beneficiat de diplome de absolvire a Seminarului Internaţional de Formare în Terminologie, Terminografie şi Terminotică 3T. Despre noi Fondată în anul 1991, la Chişinău, revista de ştiinţă şi cultură „Limba Română” şi-a asumat sarcina de a contribui la revigorarea limbii oficiale a statului Republica Moldova, la repunerea în circuit a valorilor culturale naţionale interzise în Basarabia timp de o jumătate de secol. Publicaţia a abordat în mod constant diverse aspecte privind identitatea etnică şi lingvistică a românilor basarabeni, contribuind la promovarea normelor limbii române standard, la valorificarea şi la reconsiderarea literaturii române postbelice, la restabilirea „vaselor comunicante” ale celor două maluri de Prut, la evaluarea patrimoniului spiritual naţional ca premisă necesară în procesul de integrare europeană, la stimularea dialogului intercultural etc. Autorii revistei sunt oameni de ştiinţă, scriitori, critici literari, cunoscuţi pedagogi, ziarişti din Republica Moldova, România, Ucraina, Franţa, Germania, S.U.A. etc., printre care : Eugeniu Coşeriu, Rajmund Piotrowski, Marius Sala, Valeriu Rusu, Aurelia Rusu, Silviu Berejan, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Vladimir Beşleagă, Dumitru Irimia, Dan Mănucă, Gheorghe Chivu, Victor Durnea, Stelian Dumistrăcel, Arcadie Suceveanu, Adrian Dinu Rachieru, Alexandru Lungu, Iulian Boldea, Irina Condrea ş.a. Colegiul de redacţie al revistei include personalităţi marcante în domeniul lingvisticii, literaturii şi culturii din întreg spaţiul limbii române, prin aportul cărora a fost elaborat un program redacţional eficient, în măsură  să întreţină o vie mişcare ştiinţifică şi culturală.În baza articolelor publicate de-a lungul anilor în revista „Limba Română”, au fost editate un şir de lucrări fundamentale (antologii) ce au devenit, alături de cele 160 de numere de revistă însumând circa 25 000 de pagini, repere incontestabile în elucidarea controversatelor – pentru Basarabia – probleme identitare. În acest context se impun înainte de toate un şir de ediţii speciale ale revistei „Limba Română” – nr. 3, 1994, 160 p., 7 000 ex., dedicată Congresului al V-lea al Filologilor Români ce a avut ca axă de abordare denumirea corectă a limbii oficiale a statului Republica Moldova; nr. 4, 1995, 144 p., 11 000 ex., dedicată Conferinţei Ştiinţifice „Limba română este numele corect al limbii noastre”, Chişinău, 1995; nr. 5, 1997, 168 p., 5 000 ex., având genericul „Limba română în Republica Moldova. Scriitori incluşi în programele de învăţământ”; nr. 2, 1999, 180 p., 5 000 ex., cu genericul „Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu” – ultimele două fiind elaborate la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova; nr. 11, 2004, 152 p., 5 000 ex., dedicat Festivalului „Zile şi nopţi de literatură”, desfăşurat la Mangalia în septembrie, 2004), precum şi volumele apărute în colecţia Biblioteca revistei „Limba Română” care întruneşte peste douăzeci de cărţi, între cele mai importante fiind: Răspântii de acad. Nicolae Corlăteanu, patriarhul filologilor din Basarabia, 1995, 184 p., 2 000 ex.; Limba română este patria mea (studii, comunicări, documente, ediţia I, 1996, 344 de pagini, 6 000 ex. şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită, selecţie şi prefaţă de Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei „Limba Română”, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, 2007, 352 de pagini, 1 000 ex.); Manualul în două volume semnat de prof. Valeriu Rusu, Franţa, Limba română. Limbă, litertură, civilizaţie, 212 p. şi Limba română. Cuvinte şi imagini, 212 p., Chişinău, 1997, 6 000 ex.; Contrubuţia Basarabiei la cultura românească. Toponomie şi identitate naţională de Eugen Şt. Holban, Chişinău, 1997, 234 p., 1 000 ex.; Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul de prof. Nicolae Mătcaş, cunoscut şi apreciat lingvist (1998, 252 p., 5 000 ex.); Itinerar socolingvistic de acad. Silviu Berejan (2007, 240 p., 250 ex.); Retrospectivă necesară (dialoguri abordând originea, trecutul şi prezentul limbii şi culturii române la est de Prut) de Alexandru Bantoş (2007, 252 p., 1 000 ex.). O iniţiativă oportună a redacţiei este proiectul Itinerare ale identităţii noastre care şi-a propus să prezinte în paginile revistei însemnate centre de cultură şi civilizaţie românească. Astfel, au apărut ediţiile speciale dedicate judeţelor Călăraşi (nr. 11, 1999), Maramureş (nr. 3-5, 2000) şi Suceava (nr. 1-3, 2001). Revista a rezervat spaţiu larg unor distinse personalităţi din domeniul lingvistici, literaturii, ştiinţei didactice, istoriei naţionale, exemplari apărători şi promotori ai adevărului ştiinţific. În ediţii sau compartimente speciale a fost ilustrată activitatea ştiinţifică, didactică şi de creaţie a eminentului om de ştiinţă Eugeniu Coşeriu, nr. 10, 2002; a prof. acad. Constantin Ciopraga, nr. 7-9, 2006; a acad. Mihai Cimpoi, nr. 10-12, 2007 ; a scriitorului Grigore Vieru, nr.1-3, 2005; a prof. Dan Mănucă, nr. 3-4, 2008; a prof. Dumitru Irimia, nr. 1-2, 2008; a prof. Stelian Dumistrăcel, nr. 7-9, 2007; a prof. Valeriu Rusu, nr. 6, 1997; nr. 12, 2005; a prof. Vasile Pavel, nr. 7-8, 2004; a prof. Vasile Melnic, nr. 9-10, 2004; a prof. Ion Ciocanu, nr. 12, 2004; a acad. Nicolae Corlăteanu, nr. 4, 2005; a prof. Nicolae Mătcaş, nr. 5-6, 2005; a scriitorului Vladimir Beşleagă, nr. 4-6, 2006; a poetului Anatol Codru, nr. 4-6, 2006 şi a altor reprezentanţi ai filologiei româneşti. Unul dintre obiectivele esenţiale ale revistei de ştiinţă şi cultură „Limba Română” este susţinerea şi promovarea, în ascensiunea lor profesională, a celor mai talentaţi tineri cercetători în domeniile umanistice: lingvistica, ştiinţele literare, istoria şi etnologia, filozofia, studiul artelor, teologia ş.a. În deplin consens cu acest obiectiv, criteriile de aprobare a materialelor elaborate de doctoranzi în vederea publicării şi susţinerii tezei au fost întotdeauna actualitatea subiectului abordat, calitatea stilistică a textului şi importanţa ştiinţifică a investigaţiei. Pe parcursul a două decenii,revista „Limba Română” a reuşit să devină, prin ţinuta ştiinţifică şi stilul elevat, un indispensabil instrument de lucru pentru cercetători, pentru cadrele didactice din Republica Moldova, un ajutor eficient pentru toţi cei interesaţi de cunoaşterea temeinică a limbii materne, de trecutul, prezentul şi dinamica dezvoltării limbii, literaturii şi culturii române.