sâmbătă, 5 aprilie 2014

Miere

Targul National al Mierii, Editia a 10-a, 4-6 aprilie 2014


DRAGI APICULTORI,
Şi în acest an vom continua desfăşurarea celor două ediţii ale TÂRGULUI NAŢIONAL AL MIERII, un eveniment care s-a dovedit de fiecare dată un sprijin deosebit adus promovării produselor apicole şi apiculturii româneşti.
EDIŢIA DE PRIMĂVARĂ a târgului din acest an, organizată în perioada 4-6 APRILIE, reprezintă un moment deosebit deoarece marchează cea de-a 10-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, devenind astfel un eveniment deja tradiţional şi recunoscut la nivelul capitalei.
Iată unul din motivele pentru care vă invităm să participaţi ca expozanţi sau vizitatori şi la această ediţie a târgului, un eveniment dedicat tuturor iubitorilor albinei, atât în calitate de apicultori cât şi de consumatori de produse apicole. 
Ca de obicei, la târg vor participa apicultori şi firme specializate în condiţionarea produselor apicole şi realizarea unei game diversificate de preparate pe bază de produse apicole - suplimente nutritive, medicamente, cosmetice etc. De asemenea, în cadrul târgului vor fi prezentate produse dedicate apicultorilor - medicamente şi substanţe pentru combaterea bolilor la albine, produse pentru nutriţie, stupi şi componente, echipamente diverse, utilaje apicole, cărţi de specialitate.
Amplasarea standurilor conform schiteise va face, la fel ca la ediţiile anterioare, pe platforma ACA / I.C.-D. Apicultură din Bucureşti, B-dul Ficusului nr. 42, sector 1.
Înscrierile şi rezervările de standuri se vor achita în perioada 1 martie - 31 martie 2014, la sediul A.C.A. din România:
Plata se poate face în numerar la sediul A.C.A. - B-dul Ficusului nr. 42, sector 1, cod 013975, Bucureşti; telefon: 021-233.40.19 (doamna director economic Marioara Bălan).
sau 
prin transfer bancar în contul: RO33CARP041600218821RO01, Banca Carpatica, Sucursala Pantelimon, Bucureşti.
Taxa de participare la Târgul Naţional al Mierii: Stand de 3 x 3 m (cort, masă, scaun) este de 372 lei, inclusiv TVA.
Tariful este valabil pentru toată perioada desfăşurării manifestării şi cuprinde toate facilităţile necesare bunei etalări şi prezentări a mărfurilor.
Plăcuţa de identificare a firmei va fi adusă de fiecare participant la târg.
Pentru rezervări şi plata standurilor vă rugăm să vă adresaţi la: 
Asociaţia Crescătorilor de Albine din România: acaromania@rdsmail.ro, telefon: 021-233.40 19.
 
Eveniment realizat cu sprijinul partenerilor media:

vineri, 4 aprilie 2014

Capsuni

Preţurile mari ale terenurilor din preajma marilor oraşe au determinat oamenii să cumpere suprafeţe mici. După ridicarea casei şi construirea aleilor, micuţul spaţiu verde rămas nu prea lasă loc pentru altceva în afară de gazon şi câţiva pomişori.

Dar, pentru fanii căpşunilor, avem o super-idee: plantarea acestor delicioase fructe în jgheaburi. Dacă aveţi un jgheab vechi, din metal sau PVC, puteţi să îl refolosiţi inteligent pentru plantarea căpşunilor.

Primul pas este înfundarea găurii mari a jgheabului, care se poate face cu spumă poliuretanică. Apoi, facem câteva mici găuri pe fundul jgheabului, din 12 în 12 centimetri.

Apoi se pune pământ (de preferinţă, pământ negru de pădure) şi se plantează căpşunile, la o distanţă de cel puţin 15 centimetri una de cealaltă.

Jgheabul refolosit se plasează într-un loc care are o expunere zilnică la soare de cel puţin şase ore. De exemplu, poţi "agăţa" jgheabul pe gardul curţii sau chiar pe pereţii exteriori ai casei.  Se udă moderat, searam, atunci când soarele a apus.



Întrucât jgheabul este îngust, cele mai multe dintre fructe se vor dezvolta în afara lui, fiind extrem de uşor (şi de plăcut) de cules. Cultivatorii recomandă ca, în primul an, să rupeţi primele flori ale căpşunilor (cele care dau în mai sau la începutul lui iunie). În a doua parte a lunii iunie, nu mai rupeţi florile şi lăsaţi-le să de dezvolte în fruct. Veţi obţine atât plante mai viguroase, cât şi fructe mai mari. 











  • .

joi, 27 martie 2014

Bucatarie din Balcani


Rozmarinul


Oamenii de ştiinţă au găsit o rezolvare uimitoare contra... uitării. Astfel, persoanele care au des lapsusuri, nu-şi pot aminti cifre şi nume, nu au decât să miroasă ulei esenţial de rozmarin sau să ţină pe biroul de la muncă ori de acasă o astfel de plantă. Aceasta creşte performanţele intelectuale chiar şi cu 75%.

"Uite flori de rozmarin casă-ţi aduci aminte; te rog, iubitule, să nu mă uiţi", îi spune Ophelia lui Hamlet în celebra operă a lui William Shakespeare. Aşadar, încă din acele vremuri se ştia că această plantă face minuni pentru memorie. Astăzi însă, cele mai noi cercetări - prezentate la conferinţa anuală a British Psychological Society - argumentează ştiinţific faptul că uleiul esenţial de rozmarin îi ajută pe oamenii clinic sănătoşi să îşi amintească evenimente din trecut şi să nu uite să realizeze anumite sarcini.
De asemenea, studiul efectuat recent a scos în evidenţă şi faptul că această îmbunătăţire a memoriei s-a produs indiferent de starea participanţilor, motiv pentru care oamenii de ştiinţă cred că efectele pozitive ar putea fi provocate de o influenţă chimică. Cercetătorii susţin că descoperirea are potenţialul de a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a oamenilor care suferă de pierderi de memorie asociate cu înaintarea în vârstă.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 66 de participanţi împărţiţi în două grupuri. Un grup a fost lăsat să aştepte într-o sală cu miros de rozmarin şi un altul a fost rugat să stea într-o cameră fără un miros aparte. După un anumit timp de aşteptare, subiecţii au fost rugaţi să realizeze o serie de teste de memorie ce includeau ascunderea unor obiecte, regăsirea lor mai târziu sau alte sarcini precum cele în care voluntarii trebuiau să îşi amintească să le dea cercetătorilor un anumit obiect într-un anumit moment.
Descoperirile au scos la iveală faptul că uleiul esenţial de rozmarin creştea cu peste 70% şansele ca subiecţii să îşi amintească ce au de făcut în viitor. Cercetătorii au constatat că participanţii din grupul care a fost expus la mirosul de rozmarin nu numai că au rezolvat mai bine sarcinile, dar aveau şi un nivel mai crescut de eucaliptol, un compus din uleiul esenţial de rozmarin despre care se ştie că influenţează sistemele chimice din corp, îmbunătăţind funcţiile cerebrale.
Studii anterioare au sugerat şi că unii compuşi din rozmarin stopează producţia unor enzime ce blochează funcţionarea normală a creierului, lucru care ne ajută să fim mai alerţi, îmbunătăţindu-ne memoria pe termen lung.
În noul studiu, oamenii de ştiinţă s-au concentrat asupra memoriei prospective, ce implică abilitatea de a ne aminti anumite evenimente ce urmează în viitor şi de a ţine minte să realizăm anumite sarcini în anumite momente prestabilite. Acest tip de memorie este deosebit de importantă pentru activitatea de zi cu zi a oricărei persoane. Ea acţionează atunci când, de exemplu, cineva trebuie să îşi amintească să trimită o felicitare sau să îşi ia medicamentele.

Sursa internet

miercuri, 26 martie 2014

Gradina zoologica

Gradina zoologica este un spatiu existent in zona preoraseneasca a majoritatii centrelor mari urbane in care sunt expuse  exemplare vii din regnul animal intr-un fond dendrologic corespunzator. Rolul principal este cel educativ si recreativ. Cercetarea stiintifica are o importanta majora, animalele fiind in stare de captivitate care e total diferita de cea din habitatul lor natural. Alaturi de circ si de muzeele de stiinte naturale constituie pentru tinerele generatii de oraseni posibilitati de cunoastere a animalelor salbatice si chiar domestice care, in etapa trecerii la perioada post umana, sunt din ce in ce mai greu de vazut in stare naturala, unele chiar in curs de disparitie, caz in care gradina zoologica este o forma moderna a legendarei corabii salvatoare a animalelor cunoscuta din vremurile biblice drept Arca lui Noe...




marți, 18 martie 2014

Tămâia

·         
În antichitate, cu 2500 de ani înainte de Hristos, tămâia era căutată de egipteni pentru mumificarea faraonilor şi pentru ritualurile lor religioase, dar şi pentru efectul terapeutic (antiseptic, antibacterian, anestezic de putere medie)…
Mai apoi, cei trei Magi de la Răsărit au adus ca ofrandă Pruncului Iisus, Fiul lui Dumnezeu: aur (ca simbol al regalităţii, Iisus este Împăratul tuturor), tămâie (ca simbol al spiritualităţii, recunoscând faptul că Iisus a venit să schimbe lumea din punct de vedere spiritual) şi smirnă ( ca simbol al sacrificiului, Aceluia care avea să pătimească şi să moară şi apoi să învie pentru păcatele omenirii întregi…).
Tămâia a fost asociată aproape în toate marile religii ale lumii cu divinitatea, fumul acesteia ridicând rugaciunea spre cer. „ Să se indrepteze rugaciunea mea, ca tămâia înaintea ta” spune psalmistul (Psalmul 140), iar preotul spune:” tămaie iţi aducem Ție, Hristoase Dumnezeule, ca miros de bună mireasmă duhovnicească pe care primind-o altarul Tău cel mai de sus din ceruri, trimite-ne nouă darul preasfântului Tău Duh…”  Pentru creştini, tămâia este una dintre materiile fără de care nu se poate înfăprui oficierea serviciilor divine ( pâinea, vinul, apa, untdelemnul, Sfântul Mir, tămâia, lumina).

Cu 3000 de ani înainte de Hristos, unul dintre marile şi foarte profitabilele drumuri comerciale care legau pe uscat Asia, Africa şi Europa şi utilizau trei întinderi de ape ( Oceanul Indian, Marea Roşie şi Marea Mediterană)   a fost Drumul Tămâiei. Gloria acestuia a ţinut timp de cinci secole, între sec III î.H şi sec II d.H. Pe atunci, tămâia era evaluată în aur, ca urmare a cererii (mai ales a egiptenilor) niciodată acoperită de ofertă.
Aşa încât micuţa Insulă Socotra, aflată în Oceanul Indian, la 380 km distanţă către sud de Pensinula Arabică şi la 240 km distanţă est faţă de Cornul Africii, situată pe acest traseu comercial, a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de tămâie din lume, mai ales datorită calităţii exceptionale a  tămâiei recoltata de aici.

Pădurea de arbori de tămâie din Socotra poate fi considerată relicva vie a gloriei vechiului Drum al Tămâiei din Antichitate. Cea mai mare şi mai veche pădure de arbori de  tămâie din lume produce în continuare această răşină ( cu miros diferit în funcţie de specia şi vechimea fiecărui copac) , dar acum locuitorii din Socotra vând pe plan local şi la preţuri mici marfa lor, de cea mai buna calitate din lume.

SpeciaBoswellia Sacra este un arbore foios, de dimensiuni medii ( 2 – 8 m înălţime), cu unul sau mai multe trunchiuri. Copacul acesta creşte abundent în Oman şi sudul Yemenului, în regiuni aride, în păduri rare sau individual pe pante abrupte, până la o altitudine de 1200 m, mai ales pe sol calcaros. Copacul începe să producă răşină la vârsta de 8 – 10 ani.

Răşina se extrage o dată pe lună, intre lunile iunie şi septembrie, printr-o incizie mică, superficială, pe trunchi sau pe ramuri sau prin indepărtarea unei părţi din coaja arborelui ( care se exfoliază uşor). La momentul extragerii (colectare manuală), răşina aceasta este o substanţă lăptoasă ( uneori de culoare roşie) , care se coagulează în contact cu aerul, astfel producându-se ceea ce noi numim tămâie.

Pentru a trăi,arborele de tămâie are nevoie de câteva condiţii de mediu specifice: temperaturi între 15 – 32 grade Celsius ( sub nici o forma sub limita de îngheţ), lumină de 7 – 8 ore pe zi ( dar ca să germineze, seminţele au nevoie de o oarecare umbră, dată de norii trecători, umbra protectoare a tufişurilor din apropiere sau a stâncilor), umiditate suficientă pentru a menţine solul uşor umed, strat superficial de sol uşor alcalin, indiferent că este erodat sau nu, strat calcaros…
În Socotra, înmulţirea arborilor de tămâie se face natural, prin seminţe dispersate de vânt. Specia Boswellia Sacra Socotrana nu s-a putut aclimatiza in alta zonă geografică.

În Insula Socotra cresc opt specii diferite de arbori de tămâie, fiecare cu arealul său specific, ca şi cu caracteristicile sale de aspect, botanice sau de aromă a răşinei. Întrucât, datorită poziţionării sale geografice, Insula Socotra a rămas „departe de lumea dezlanţuită” timp de 18 secole, putem spune că„descoperitorul” european al arborelui de tămâie din Socotra este Sir Isaac Bayley Balfour (1853 – 1922), botanistul european care a studiat această insulă în care a descoperit şi alte sute de plante endemice (care traiesc numai aici): arborele Sângele Dragonului ( a cărui răşină, insularii o folosesc împotriva hemoragiilor şi a bolilor de sânge), Arborele Sticlă (butelcuţă), arborele cu castraveţi şi multe altele…

Revenind la istorie şi legendă, fenicienii, cei care au organizat în antichitate rutele maritime din zonă,  susţineau căcuibul legendarei Păsări Phoenix, cea care renaşte din propria ei cenuşă, era făcut din lemnul arborilor de tămâie şi mir şi era situat pe vârful Muntelui Haggeher, cel mai înalt munte al Insulei Socotra.
Chiar dacă nu am urcat pe Muntele Haggeher în căutarea cuibului Păsării Phoenix,plimbarea la apusul soarelui în pădurea seculara de arbori de tămâie rămâne una dintre cele mai plăcute experienţe de pelerin, descoperitor al diversităţii uimitoare a creaţiei Domnului pe Pământ.


Sursa internet