Va invit pe

dacaasexpune.blogspot.com

Hot spot

Am avut ca si in 2005 la Complexul Muzeal dedicat lui Gin Gins Han o noua revelatie. Daca atunci pe o fresca de sute de metri am vazut cum geniul unui comandant a dus hoardele pe aproape toata intinderea accesibila si cunoscuta lui a lumii la inceput de mileniu II si a pus o samanta umana care exista si azi, la fel rubrica despre vulcani, hot spot in inteles geologic mi-a redeschis ca pe ceva deja vu din mintea mea, format in ani si ani, ca de fapt lumea asta e simpla, ca raul facut de javre ordinare, de nemernici de hamesiti analfabeti si toate jivinele junglei umane sub numele sofisticat de capitalism e infim si infam. Ceea ce poate acea izbucnire de materie incandescenta sa distruga si a ramas dovada moarta dar vie ca imagine Pompei nu poate distruge acest amarat cu tignafes singur sau in haita cu artificii stiintifice de media si tot felul de facaturi monstruoase nici cu bombe atomice, nici cu de alde astia emanatii, nici cu nimic. Vine pacostea incandescenta arde tot, distruge tot dar incet apa, aerul, focul stins devenit cenusa, virusii, bacteriile, insectele pasarile semintele si alte forme de calatorie a vietii vegetale sau animale tot si toate intr-un ansamblu fantastic refac pic cu pic, clipa de clipa ceva mirific, ceva nou, datorat hazardului.

De aicea piatra mea filozofala, devenita bolovan imens pentru snapani si hamesiti e nimic. Cu nimic venim, cu nimic plecam. Avem un bot de materie care are o evolutie fizica si un bot de ceva virtual, necunoscut inca energetic poate care e efemer. Ni se da de Creator, Dumnezeu, Natura, Soarta, Destin un interval de timp, ceva tot inexistent de fapt dar care pentru noi aia viii exista. Avem un spatiu, avem ceva marginit de campul nostru vizual gasit la nastere si pe care il putem schimba, infrumuseta, distruge dupa cum ne taie capul. Adunam, acaparam, gatuim, facem de toate pana cand devenim iar nimic. Asa pornind de la Pompeiul cu trupuri sculptate in cenusa incandescenta devenita granit vedem ca toata zbantuiala asta, goana dupa sex, distractie avere, glorie de acum fara munca doar cu sclipici si fals ca si sanii, buzele si divele etalate in aceasta media devenita arma nucleara... Totul e vax ca si munca unor intelepti de demult care voiau sa faca din rahat aur si diamante. Din nebunia lor au aparut atatea cuceriri stiintifice valoroase. De aceea hot spot e in viziunea unora creuzetul nu numai al naturii ci si al mintii umane. Ce mare a fost Goethe:

 „Natura! Suntem înconjuraţi de ea, îmbrăţişaţi de ea – imposibil să scăpăm de îmbrăţişarea ei, imposibil să pătrundem mai adânc în tainele ei… Creează forme mereu noi. Ce există acum n-a mai existat niciodată mai înainte. Ceea ce a existat e de domeniul trecutului, totul este nou şi în acelaşi timp vechi… Trăim în mijlocul naturii şi totuşi suntem străini de ea. Ne vorbeşte continuu dar nu-şi trădează secretul faţă de noi. Acţionăm în permanenţă asupra ei dar nu avem nici o putere…

Clădeşte mereu, dărâmă mereu dar atelierul ei nu poate fi găsit.”

 W. Goethe – Fragment asupra naturii

Coincidenta sau nu pe 6 mai 2018 Biserica Ortodoxa pomeneste pe Sfantul si dreptul Iov, mult rabdatorul:

„Gol am ieşit din pântecele maicii mele, gol mă voi duce în groapă; Domnul a dat, Domnul a luat! Precum a voit Domnul, aşa a făcut. Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până-n veac!” (Iov 1, 21).

Suc

Va invit

la expozitia mea personala virtuala, under construction:

www.anproorocuexpune.blogspot.com

Va costa doar un click!

Lalele

 de la mama (tara) lor.

Campurile de flori sunt asa minunate dar nu sunt numai de peisaj. Floarea si frunzele se impune sa se usuce pe vrej, bulbii se scot toamna se lasa la uscat, se aleg cei noi, se insilozeaza, uscati, pe variante si soiuri. Primavara devreme se planteaza si astfel se reia minunea in urmatorul an...

Si surprinse de Doinafotografiaza:

Leorda și păpădia, purificatorii sângelui

Prof. Univ. Dr. Constantin Milică, 25 Aprilie 2016 -sursa internet-

După anotimpul de iarnă în care alimentaţia a fost bazată, în principal, pe produse din carne şi cu mare carenţă în legume proaspete, devine absolut necesară o curăţire a sângelui şi a organismului, intrat în primăvară mai anemic şi cu o imunitate mult diminuată. În această perioadă, natura intervine cu două plante de mare valoare: leorda şi păpădia.

Proprietăţile terapeutice ale leordei reliefează, în primul rând, rolul depurativ, respectiv capacitatea de curăţire a sângelui, ficatului, stomacului şi intestinelor, mult mai activă decât la usturoi. Pentru această acţiune, se recomandă ca, în fiecare primăvară, să se facă o cură de patru săptămâni, cu frunze proaspete (de remarcat că, prin uscare, frunzele îşi pierd din proprietăţi). În plus, sunt evidente efecte antiseptice, bactericide, antitoxice, diuretice, hemostatice, hipotensive, antisclerotice, vermifuge şi stimulatoare ale peristaltismului intestinal şi ale contracţiilor uterine.

Prin consumul intern, leorda acţionează favorabil în numeroase afecţiuni:
- în bolile gastrointestinale are efecte în diaree acută şi cronică, dizenterie, indigestii, insuficienţă biliară, colici abdominale, balonări şi în distrugerea viermilor intestinali;
- în afecţiuni cardiovasculare curăţă sângele de substanţe toxice, reduce hipertensiunea arterială, intervine în ateroscleroză coronariană, hematurie, scăderea colesterolului, datorită conţinutului în adenozină, previne accidentele vasculare, evitând apariţia trombozei şi tromboflebitei prin fluidificarea sângelui şi de dizolvare a plăcilor de colesterol;
- în bolile aparatului respirator este benefică la persoane cu bronşite, tuberculoză pulmonară şi infecţii la nivelul căilor respiratorii superioare (gripe, răceli);
- în afecţiunile sistemului nervos întăreşte memoria, prin mărirea capacităţii de memorare, combate momentele de lapsus, amneziile, insomniile, ameţelile de dimineaţă, depresiile psihice, presiunea din cap şi stările de anxietate (frică) şi de nelinişte;
- în boli renale curăţă rinichii şi vezica urinară, favorizează urinarea şi elimină excesul de acid uric, foarte dăunător la bolnavii de gută.

Forme de utilizare

Având un excelent rol purificator, prin eliminarea deşeurilor toxice din ficat şi din sânge, precum şi un important rol fortifiant al întregului organism, leorda este recomandată într-o cură benefică de primăvară:
- frunzele proaspete se consumă primăvara într-o cură de trei-patru săptămâni, fiind amestecată cu diferite preparate culinare: salate de crudităţi, supe, ciorbe, piure (în asociere cu urzica vie), găluşte, chiftele, perişoare, cartofi, tocane cu carne, având atât rol decorativ, cât şi condimentar foarte gustos, în locul usturoiului.
- tinctura din frunze sau bulbi tocaţi mărunt se prepară în alcool de 38-400 unde se macerează timp de 14 zile la soare; se strecoară şi se păstrează în sticle închise la culoare, în loc răcoros şi întunecos. Zilnic se iau câte 10-15 picături, în puţin ceai sau apă, de trei-patru ori pe zi, având efecte deosebite în dobândirea unei memorii excelente. Tinctura bine păstrată permite să se beneficieze tot timpul anului de puterea curativă a leurdei.
- infuzia de leordă se prepară din două linguriţe frunze tocate la 200 ml apă clocotită; se beau unul-două ceaiuri pe zi.
- vinul de leordă se prepară dintr-un pumn de frunze proaspete sau bulbi mărunţiţi care se fierb cinci minute în 50 ml vin alb; se infuzează acoperit timp de 10 minute, se strecoară şi se îndulceşte după gust cu miere sau sirop. Se bea dimineaţa câte un păhărel timp de 14 zile, fiind considerat un minunat remediu pentru persoanele în vârstă, chinuite de tuse rebelă, insuficienţă respiratorie, expectoraţii persistente şi tuberculoză pulmonară.
- sucul de leordă extras din frunze proaspete prin presare se consumă în cure de trei săptămâni, luând câte două pahare pe zi, dimineaţa pe stomacul gol şi după-amiaza, având efecte în combaterea reumatismului degenerativ, mastită şi noduli la sân şi în înlăturarea efectelor nocive ale tutunului, printr-o acţiune puternic antitoxică.

Proprietăţile terapeutice ale păpădiei

Funcţia principală depurativă şi detoxifiantă a sângelui şi ficatului asigură un tonus general al organismului. La nivelul sângelui acţionează şi ca hipoglicemiant şi hipocolesterolemiant.
În afecţiunile digestive are proprietăţi coleretice şi colagoge (favorizând evacuarea bilei), astringente, hipoacidifiante, alcalinizante, laxative, stomahice, antiputride, stimulente ale secreţiei pancreatice, decongestive, antibiotice, mineralizante, aperitive şi tonic amare.
În funcţiile cardiace are efecte venotonice, antidiabetice, antiplachetare şi depurative sanguin.
La nivelul rinichilor are acţiuni diuretice şi dizolvante pentru calculi renali, tonifiante pentru piele.
Alte proprietăţi ale păpădiei, bine cunoscute în terapeutica medicală, sunt: antitumorale, antiinflamatoare, anticanceroase, antireumatice, sedative, tonifiant al pielii.
Rizomii de păpădie au proprietăţi puternic depurative eliminând toxinele de origine infecţioasă din ficat şi bilă, dar şi cele provenite din alimente poluate.
Păpădia este o plantă cu calităţi terapeutice de excepţie şi ar trebui să nu lipsească din terapia de primăvară a fiecărei persoane.

Forme de utilizare

- infuzie din două linguriţe plantă uscată la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10-15 minute, se strecoară şi se beau zilnic două-trei ceaiuri puţin amărui, după mesele principale, având efecte în purificarea sângelui, icter, colecistite, dischinezie biliară, normalizarea circulaţiei sângelui, ateroscleroză, reumatism, gută, afecţiuni cronice ale aparatului urinar, vindecarea varicelor şi ulcerelor varicoase şi eliminarea toxinelor din organism;
- decoct din 30-50 g rădăcini şi frunze proaspete puse într-un litru de apă rece; se lasă la macerat peste noapte, iar în dimineaţa următoare se fierbe timp de 10 minute, se infuzează 4 ore, se strecoară şi se beau două ceaiuri îndulcite cu miere pe zi, unul cu 30 minute înainte de micul dejun şi altul la o oră după micul dejun, având efecte în bolile de rinichi, insuficienţă hepatică, tulburări digestive, dispepsii, icter cataral şi hemoragii interne;
- decoct din amestecul de 40 g herba uscată de păpădie, 20 g frunze de mesteacăn, 15 g flori de soc și 25 g scoarţă de cruşin sau herba de volbură, din care se ia o linguriţă de 250 ml apă rece; se fierbe 5-10 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau zilnic două-trei ceaiuri călduţe şi neîndulcite între mesele principale, într-o cură de peste o lună, având efecte în combaterea obezităţii şi celulitei;
- salată din 100 g frunze tinere, recoltate primăvara până în mijlocul verii, care se ţin 30 minute în apă sărată pentru a îndepărta gustul amărui; se mărunţesc şi se amestecă cu 25 g pătrunjel verde, 50 g praz tocat, 15 ml ulei, sare, piper, oţet şi mărar. Frunzele se pot amesteca cu un sos preparat din smântână, sare, piper şi zeamă de lămâie sau cu muştar, ulei şi zeamă de lămâie. După o cură de două săptămâni are proprietăţi nutritive la convalescenţi şi la persoane anemice, aducând organismului un supliment de săruri (ecalciu, magneziu), compuşi proteici şi substanţe antibiotice naturale. Are şi efecte vindecătoare în reumatism, obezitate şi oboseală generală.
- tinctură de păpădie din 100 g rădăcini proaspete în 18 ml alcool 90°, 15 ml glicerină şi 17 ml apă; după macerare timp de 7 zile se strecoară şi se iau câte 15-2­0 picături, de două-trei ori pe zi, într-o cură de patru săptămâni, având rol de drenaj al aparatului renal şi al vezicii biliare.

Nina Matthews Photography on 

Medicina alternativa

  

Magazine Home Past Issues About Contact Giving Subscribe Contents: Spring 2014

Alternative medicine

Are mistletoe extract injections the next big thing in cancer therapy?

Joe Sugarman / Spring 2014 Posted in HealthTagged ruscombe mansion community health center, kimmel cancer center, ludwig center for cancer genetics and therapeutics, oncology, cancer, alternative medicine

In September 2008, Ivelisse Page, a 37-year-old mother of four, was diagnosed with colon cancer. Several weeks later, she had 15 inches of her colon and 28 lymph nodes removed. But in December of that same year, Page's doctor, Luis Diaz, an associate professor of oncology in the School of Medicine, had to deliver the devastating news that the cancer had spread to her liver. He told her that she had just an 8 percent chance of surviving for more than two years.

Page had more surgery to remove 20 percent of her liver, but instead of undergoing conventional chemotherapy, she pondered the suggestion of another of her doctors, Peter Hinderberger of Baltimore's Ruscombe Mansion Community Health Center. A specialist in using complementary therapies, Hinderberger had seen positive effects from injections of mistletoe extract. The liquid, derived from the poisonous, semiparasitic mistletoe plant, has been a popular natural remedy in treating cancer in Europe for years, but Hinderberger is one of the few physicians nationwide who regularly use the therapy.

Page and Diaz had never heard of the treatment. Diaz, who is also the director of translational medicine at the Ludwig Center for Cancer Genetics and Therapeutics at the Johns Hopkins Kimmel Cancer Center, reviewed several European studies on the extract and somewhat reluctantly gave Page the green light. "I'm an oncologist who treats with chemotherapy— and I'm really good at it—and here's somebody who says not only do I not want chemotherapy, but I still want you to be my oncologist while I'm getting mistletoe," Diaz says. "I reviewed the literature on mistletoe in other parts of the world and there is some acceptance of it. I was willing to work with her."

The next time the doctor saw his patient, he was amazed. "The one thing I noticed was that as soon as she went on it, she started feeling better," he recalls. "That's a universal feature I've seen in all patients who get mistletoe. Their [color] improves; they have more energy."

Page has been cancer-free since the operation on her liver and attributes her turnaround to a combination of surgery, diet and exercise, and the mistletoe. Now she's made it her mission to bring the extract from its European manufacturers to the United States, where the Food and Drug Administration has yet to issue its stamp of approval. She knew Diaz could help establish the necessary clinical trials. "I told her that the trials would cost millions of dollars, which I thought would subdue her a bit, but it didn't," Diaz says. "Instead, she went into overdrive." Page and her husband, Jimmy, formed a nonprofit called Believe Big to connect cancer patients with doctors who use nonconventional therapies and also to raise funds for the three-stage clinical trials. Through benefit dinners, fundraising walks, and donations, Believe Big has raised most of the $300,000 required for stage 1 testing, which could begin this summer. While Diaz says it's not uncommon for a nonprofit to fund clinical work, it's highly unusual for an individual to be the driving force.

Researchers at Johns Hopkins have been increasingly looking at naturally derived medicines to fight disease, Diaz notes. "Being at Hopkins rather than a private practice physician, my mission is to make things better, to improve treatments. I know that what we do for patients now isn't what the finality will be once we get it figured out. And I know that there needs to be new ideas."

Channing Paller, an assistant professor of oncology at the School of Medicine and the principal investigator for the study, says her colleagues are surprised when she mentions the mistletoe trials, but they realize that patients are interested in these new therapies. "In the past, doctors may have wondered if they were giving their patients snake oil," says Paller, who has worked on other Hopkins studies involving treatment of prostate cancer with pomegranate and an extract of muscadine grape skins. "But I think people are becoming a little more open-minded. We don't treat these natural products any differently than any other immunotherapy trial that we do. Every new potential treatment, including natural products such as herbs, needs to be studied rigorously and go through all FDA-required testing before it can be given to a patient."

Diaz says that in Europe, clinical trials for mistletoe have produced "confusing and mixed" results. Some studies have demonstrated improvements in patients suffering from certain types of cancers, such as breast, colon, pancreatic, or melanoma, but other studies have shown the treatment to be ineffective in reducing tumor size or preventing the spread of the disease. Paller says mistletoe's primary benefit could lie in its ability to boost the immune system, as studies have revealed that it can help patients better withstand the side effects of chemotherapy. Mistletoe extract's efficacy, safety, and dosage recommendations will all be thoroughly tested during the course of Hopkins' multiyear study.