1.
S-a dus pe apa Sâmbetei (a dispărut).
Apa sâmbetei era, într-o veche credință, un râu care se
vărsa în Infern, deci tot ce cădea în acea apă nu se mai putea găsi.
2.
Banul n-are miros
Împăratul Vespasian i-a urmat lui Nero și a găsit
visteria goală. El a pus multe dări, chiar și pe closete. De atunci, closetele
se numesc și vespasiene. Într-o zi, fiul său Titus (viitor împărat) i-a spus că
poporul râde și îl bârfește pentru că a scos bani din o sursă mirositoare.
Vespasian i-a pus sub nas fiului său o monedă și i-a spus: „Uite, banu n-are
miros”.
3.
Îi face capul calendar
Este o expresie veche și a pornit de la faptul că,
demult, în calendare apăreau multe cifre, date astronomice, istorice,
geografice care nu puteau fi ținute ușor minte.
4.
Nici în clin, nici în mânecă
Știm că mâneca este partea hainei care acoperă brațul,
iar un clin este o fâșie oarecare de material. Nu este nici o legătură între
acești termeni și expresia românească „a nu avea nici în clin, nici în mânecă
cu ceva sau cu cineva“. Expresia este veche și se trage din Transilvania.
Acolo, țăranii spun „în mânec” când urcă cu carul un deal și „în clin”, când
coboară la vale. Când căruța și căruțasul stau pe loc, va fi nici în clin, nici
în mânec. Expresia a pătruns în toate regiunile țării și s-a păstrat până azi
nu cu sensul primar ci așa cum am spus să nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva
în nicio împrejurare.
5.
Mă aflu în al 7-lea sau al 9-lea cer
Expresia e bazată pe credința celor vechi că cerul este
alcătuit din mai multe bolte. În boltele de sus, ajungeau cei fericiți, așa că
expresia înseamnă că te afli in culmea fericirii, desfătării și bucuriei.
6.
In vino veritas - în vin este adevărul
Expresie veche de peste 2000 de ani, este atribuită
poetului grec Alceu, care a trăit cu 6 secole înainte de Hristos. Pe vremea
lui, celor bănuiți de fapte rele li se dădea să bea vinuri tari pentru a spune
adevărul. Omul la băutură devine vorbăreț și atunci dezvăluie taine pe care
le-ar ascunde dacă ar fi treaz.
7.
Muncă de Sisif
Sisif a fost un rege legendar, pe care Zeus l-a osândit
pentru nesupunere să urce un deal din infern ducând în spinare o stâncă uriașă.
Dar cum ajungea în vârf, stânca aluneca și Sisif trebuia să o ia de la început.
Expresia se referă la o strădanie istovitoare și inutilă, un efort spre un
obiectiv imposibil de atins.
8.
Piatră de încercare
Este o piatră foarte dură de culoare neagră. Piatra este
folosită de bijutieri pentru a verifica dacă o bijuterie este din aur și din ce
fel de aur. Bijutierul freacă obiectul pe piatra neagră, și pe fâșia subțire de
metal rămasă pe piatră se toarnă apă tare (acid nitric). Dacă metalul nu este
aur, urma dispare, dacă este aur, culoarea căpătată de urma galbenă indică felul
și caratele aurului. Expresia „piatră
de încercare” se folosește când este vorba de o probă foarte grea pe care
cineva trebuie să o treacă.
9.
Codrul Vlăsiei
Se întindea din nordul Bucureștilor până la Cernica,
Snagov, chiar aproape de Ploiești. A trece prin această pădure era un act de
mare curaj pentru că tâlhăriile acolo se țineau lanț. Vorba „ca-n codru
Vlăsiei” se aplică și azi celor care fură fără rușine din avutul public.
Expresia mai înseamnă un loc fără control, unde domnește jaful și frauda.
10.
Pielea ursului din pădure
Expresia provine dintr-o fabulă de La Fontaine. Doi
prieteni au vândut unui blănar blana ursului pe care îl vor vâna a doua zi.
Pornesc ei la vânătoare, se întâlnesc cu ursul, dar, cuprinși de groază, unul
se urcă într-un copac iar celălalt face pe mortul. Ursul nu mănâncă stârvuri,
și după ce l-a mirosit pe cel de jos a plecat. Prietenul din pom coboară și-l
întreabă pe cel de jos ce i-a spus ursul la ureche.„Mi-a spus să nu-i mai vând
pielea până nu-l vânez”. Sau în alte fabule i-ar fi spus să-și aleagă cu grijă
prietenii. Folosim expresia pentru a stabili că numai ce este în mână nu e
minciună, sau se mai folosește atunci când un prieten ne dezamăgește.
11.
Dacă tăceai, filozof rămâneai
Maxima este extrasă din lucrarea „Mangâierile filozofiei”
care aparține filozofului antic Boethius. Acesta se afla în închisoare pentru
niște declarații care n-au plăcut regelui. Maxima trebuie folosită cu
discernământ în împrejurarea când tăcerea poate fi mai inteligentă decât
cuvântul.
12.Vorbe
de clacă
Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală”.
Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă. Vecinii
se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de
snoave, de ghicitori și de bârfe din sat.
- Sursa internet-
- Sursa internet-
