Între 24 și 26 iunie anul 2003, la București a avut loc Colocviul şi
Seminarul Internațional de Formare în Terminologie, Terminografie,
Terminotică 3T „Limbaje de specialitate şi formarea terminologului”,
organizate de Asociaţia Română de Terminologie (TermRom) în colaborare cu
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti,
Academia de Studii Economice, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –
Al.Rosetti” al Academiei Române cu sprijinul Uniunii Latine şi al
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Conform Programului colocviului, în ziua de 24 iunie 2003, la
deschiderea lucrărilor acestui for ştiinţific, au luat cuvântul prof. dr.
ing. Florin-Teodor Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Române de
Terminologie (TermRom), Florica Razumiev (Paris), care a dat citire
mesajului dlui Daniel Prado, directorul Direcţiei de Terminologie şi
Inginerie Lingvistică a Uniunii Latine, acad. Marius Sala,directorul
Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al.Rosetti” al Academiei
Române, prof. dr. ing. Gleb Drăgan, m. cor. al Academiei
Române, preşedintele Comisiei de Terminologie pentru Ştiinţe Exacte a
Academiei Române, prof.dr. Georgeta Ciobanu, Universitatea
„Politehnica” (Timişoara) şi subsemnata.
La şedinţele de comunicări, organizate pe 24 iunie în Sala de
conferinţe a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, au fost
ascultate şi discutate peste 20 de comunicări. Prof. dr. ing.
Florin-TeodorTănăsescu s-a oprit asupra întrebării: De ce problemele de
terminologie, terminografie şi terminotică reclamă acordarea unei atenţii
mai mari din partea producătorilor şi a utilizatorilor de terminologii? Au
fost prezentate mai multe aspecte ale terminologiei româneşti în
constituirea de tezaure şi bănci de date, semnalându-se direcţiile de
stimulare a activităţii de terminologie în România. De asemenea, a fost
menţionat rolul incontestabil al traducătorului-terminolog într-o
întreprindere.Prof. dr. GeorgetaCiobanu (Cluj) a abordat câteva aspecte ce
ţin de stabilirea definiţiei terminologice, de structura acesteia şi de
concluziile ce se desprind în urma analizei.Dna Elena Popa (Bucureşti) în
comunicarea De la cuvânt la termen a prezentat deosebirile
şi asemănările dintre noţiunile cuvânt şi termen, trecerea unui cuvânt la
statutul de termen, relaţia obiect–concept–termen, precum şi relaţiile
dintre termeni. În comunicarea Principiile unei baze de date
terminologice: teorie şi practică cercetătoarea SandaCherata a
prezentat problemele puse de implementarea unui sistem informatic, a cărui
primă utilizare este realizarea unei baze de date terminologice a mediului
TerMedRo în limbile engleză, germană şi română.Prof. dr.
IoanaVintilă-Rădulescu (Bucureşti) în comunicarea Dicţionarul
termenilor oficiali din limba română a prezentat principiile
acestui dicţionar, în care se vor include în primul rând termenii utilizaţi
în legislaţia românească de după 1990, iar apoi termenii definiţi în
standardele de terminologie sau cu terminologie sectorială.
CercetătorulFlorin Vasilescu (Dicţionar–terminologie–traducere) a
sugerat înglobarea glosarelor terminologice în dicţionarele generale
multilingve cu scopul facilitării activităţii traducătorilor. Noi (Activitatea
terminologică a C.N.T. între realizări şi perspective) am consemnat
necesitatea studierii terminologiei ştiinţifice în instituţiile de
învăţământ pentru redresarea situaţiei lingvistice în ţară. Au fost
elaborate şi editate mai multe vocabulare terminologice care, din păcate,
nu ajung la destinatar. Circulă multe texte cu statut de acte oficiale
traduse de persoane incompetente, care nu cunosc nu numai terminologiile
speciale, dar nici limba română.Dl. ing.Valeriu Culev (Chişinău) în
comunicarea Baza de date terminologice – instrument de promovare a
terminologiei în Republica Moldova s-a oprit asupra importanţei
datelor terminologice din BDT la prestarea consultaţiilor lingvistice în
cadrul Serviciului limbii al C.N.T., la elaborarea unui amplu dicţionar
electronic cu terminologii standardizate, la promovarea, standardizarea şi
validarea terminologiei tehnice şi ştiinţifice în limba română.
Despre EUROCAST, care este o bază de date relaţională, realizată în
România în cadrul unui proiect al TermRom, finanţat prin programul CALIST,
a vorbit dr. ing. Sorin Gheţaru (Bucureşti). Despre componenta
terminologică a bazei de date a patrimoniului cultural naţional a informat
participanţii la colocviu vicepreşedintele TermRom (Bucureşti) dl Dan
Matei. Dna Manuela Mihăescu (Cluj-Napoca) a comunicat despre implementarea
unei baze de date terminologice multilingve prin echivalenţe funcţionale
ale termenilor. A fost prezentat modul de elaborare a unui glosar de
termeni din domeniul colectivităţilor locale în limbile franceză, engleză
şi română. În comunicarea Neologismele şi terminologia în domeniul
afacerilor dna Anabela-Gloria Niculescu-Gorpun (Bucureşti) a
prezentat rezultatele unui studiu al terminologiei în afaceri, care tinde
spre împrumutul de anglicisme. Ing. Angel A. Proorocu (Terminologia
agricolă la început de drum) s-a referit la programa disciplinei Terminologie
informatică predate la facultate şi, în special, la tezaurul
ştiinţific agricol românesc, care este principalul izvor pentru a crea o
bază de date de terminologie agricolă. Interesante comunicări
au fost prezentate de dna Gabriela Vărzaru (Bucureşti), de dna Anca-Maria
Velicu (Bucureşti), de Alice Toma (Bucureşti) etc.
În zilele de 25 şi 26 iunie în 13 ateliere au fost audiate şi discutate
diverse subiecte, între care Tipuri de fişe terminologice (Mariana
Pitar, Timişoara), Surse terminologice pentru traducători şi
interpreţi(Dana Florean, Violeta Vintilescu, Bucureşti), Metodologia
de implementare a unei baze de date terminologice – probleme teoretice şi
practice (Sanda Cherata, Cluj-Napoca), Caracteristici ale
structurii terminologiei economice (prof. Corina Lascu-Cilianu), Probleme
de neologie (prof. Alexandra Cuniţă, Ileana Busuioc, Bucureşti), Dicţionarul
morfologic românesc (ing. Luciana Peev, Cluj-Napoca), Corectorul
pentru texte scrise în limba română, Ortograf integrat în produsele OFFICE
MICROSOFT (ing. Endre Jodal, Cluj-Napoca) ş.a. Cu mult interes au
fost ascultate prelegerile prof. dr. Georgeta Ciobanu, invitată şi la
Colocviul şi Seminarul de terminologie şi formare a terminologului,
desfăşurat la Chişinău în luna mai, anul 2002.
La masa rotundă din 24 iunie s-a discutat Terminologia în energetica
românească.
Participanţii la reuniune au beneficiat de diplome de absolvire a
Seminarului Internaţional de Formare în Terminologie, Terminografie şi
Terminotică 3T.
Despre noi
Fondată în anul 1991, la Chişinău,
revista de ştiinţă şi cultură „Limba Română” şi-a asumat sarcina de a
contribui la revigorarea limbii oficiale a statului Republica Moldova, la
repunerea în circuit a valorilor culturale naţionale interzise în Basarabia
timp de o jumătate de secol. Publicaţia a abordat în mod constant diverse
aspecte privind identitatea etnică şi lingvistică a românilor basarabeni,
contribuind la promovarea normelor limbii române standard, la valorificarea
şi la reconsiderarea literaturii române postbelice, la restabilirea
„vaselor comunicante” ale celor două maluri de Prut, la evaluarea
patrimoniului spiritual naţional ca premisă necesară în procesul de
integrare europeană, la stimularea dialogului intercultural etc.
Autorii revistei sunt oameni de ştiinţă,
scriitori, critici literari, cunoscuţi pedagogi, ziarişti din Republica
Moldova, România, Ucraina, Franţa, Germania, S.U.A. etc., printre
care : Eugeniu Coşeriu, Rajmund Piotrowski, Marius Sala, Valeriu Rusu,
Aurelia Rusu, Silviu Berejan, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Vladimir
Beşleagă, Dumitru Irimia, Dan Mănucă, Gheorghe Chivu, Victor Durnea,
Stelian Dumistrăcel, Arcadie Suceveanu, Adrian Dinu Rachieru, Alexandru
Lungu, Iulian Boldea, Irina Condrea ş.a. Colegiul de redacţie al revistei
include personalităţi marcante în domeniul lingvisticii, literaturii şi
culturii din întreg spaţiul limbii române, prin aportul cărora a fost
elaborat un program redacţional eficient, în măsură să întreţină o
vie mişcare ştiinţifică şi culturală.În baza articolelor publicate de-a
lungul anilor în revista „Limba Română”, au fost editate un şir de lucrări
fundamentale (antologii) ce au devenit, alături de cele 160 de numere de
revistă însumând circa 25 000 de pagini, repere incontestabile în
elucidarea controversatelor – pentru Basarabia – probleme
identitare. În acest context se impun înainte de toate un şir de ediţii
speciale ale revistei „Limba Română” –
- nr. 3, 1994, 160 p., 7 000 ex., dedicată Congresului
al V-lea al Filologilor Români ce a avut ca axă de abordare
denumirea corectă a limbii oficiale a statului Republica Moldova;
- nr. 4, 1995, 144 p., 11 000 ex., dedicată Conferinţei
Ştiinţifice „Limba română este numele corect al limbii noastre”,
Chişinău, 1995;
- nr. 5, 1997, 168 p., 5 000 ex., având
genericul „Limba română în Republica Moldova. Scriitori incluşi în
programele de învăţământ”;
- nr. 2, 1999, 180 p., 5 000 ex., cu
genericul „Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu
şi liceu” – ultimele două fiind elaborate la solicitarea Ministerului
Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova;
- nr. 11, 2004, 152 p., 5 000 ex., dedicat
Festivalului „Zile şi nopţi de literatură”, desfăşurat la Mangalia în
septembrie, 2004),
precum şi volumele apărute în colecţia Biblioteca
revistei „Limba Română” care întruneşte peste douăzeci de cărţi,
între cele mai importante fiind:
- Răspântii de acad. Nicolae Corlăteanu,
patriarhul filologilor din Basarabia, 1995, 184 p., 2 000 ex.;
- Limba română este patria mea (studii,
comunicări, documente, ediţia I, 1996, 344 de pagini, 6 000 ex.
şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită, selecţie şi prefaţă de
Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei „Limba Română”, cuvânt
înainte de acad. Mihai Cimpoi, 2007, 352 de pagini, 1 000 ex.);
- Manualul în două volume semnat de prof. Valeriu
Rusu, Franţa, Limba română. Limbă, litertură, civilizaţie,
212 p. şi Limba română. Cuvinte şi imagini, 212 p.,
Chişinău, 1997, 6 000 ex.;
- Contrubuţia Basarabiei la cultura românească.
Toponomie şi identitate naţională de Eugen Şt. Holban,
Chişinău, 1997, 234 p., 1 000 ex.;
- Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul de
prof. Nicolae Mătcaş, cunoscut şi apreciat lingvist (1998, 252 p.,
5 000 ex.);
- Itinerar socolingvistic de
acad. Silviu Berejan (2007, 240 p., 250 ex.);
- Retrospectivă necesară (dialoguri
abordând originea, trecutul şi prezentul limbii şi culturii române la
est de Prut) de Alexandru Bantoş (2007, 252 p., 1 000 ex.).
O iniţiativă oportună a redacţiei este
proiectul Itinerare ale identităţii noastre care şi-a
propus să prezinte în paginile revistei însemnate centre de cultură şi
civilizaţie românească. Astfel, au apărut ediţiile speciale dedicate
judeţelor Călăraşi (nr. 11, 1999), Maramureş (nr. 3-5, 2000) şi Suceava
(nr. 1-3, 2001).
Revista a rezervat spaţiu larg unor
distinse personalităţi din domeniul lingvistici, literaturii, ştiinţei
didactice, istoriei naţionale, exemplari apărători şi promotori ai
adevărului ştiinţific. În ediţii sau compartimente speciale a fost
ilustrată activitatea ştiinţifică, didactică şi de creaţie a eminentului om
de ştiinţă Eugeniu Coşeriu, nr. 10, 2002; a prof. acad. Constantin
Ciopraga, nr. 7-9, 2006; a acad. Mihai Cimpoi, nr. 10-12, 2007 ; a
scriitorului Grigore Vieru, nr.1-3, 2005; a prof. Dan Mănucă, nr. 3-4,
2008; a prof. Dumitru Irimia, nr. 1-2, 2008; a prof. Stelian Dumistrăcel,
nr. 7-9, 2007; a prof. Valeriu Rusu, nr. 6, 1997; nr. 12, 2005; a prof.
Vasile Pavel, nr. 7-8, 2004; a prof. Vasile Melnic, nr. 9-10, 2004; a prof.
Ion Ciocanu, nr. 12, 2004; a acad. Nicolae Corlăteanu, nr. 4, 2005; a prof.
Nicolae Mătcaş, nr. 5-6, 2005; a scriitorului Vladimir Beşleagă, nr. 4-6,
2006; a poetului Anatol Codru, nr. 4-6, 2006 şi a altor reprezentanţi ai
filologiei româneşti.
Unul dintre obiectivele esenţiale ale
revistei de ştiinţă şi cultură „Limba Română” este susţinerea şi
promovarea, în ascensiunea lor profesională, a celor mai talentaţi tineri
cercetători în domeniile umanistice: lingvistica, ştiinţele literare,
istoria şi etnologia, filozofia, studiul artelor, teologia ş.a. În deplin
consens cu acest obiectiv, criteriile de aprobare a materialelor elaborate
de doctoranzi în vederea publicării şi susţinerii tezei au fost întotdeauna
actualitatea subiectului abordat, calitatea stilistică a textului şi
importanţa ştiinţifică a investigaţiei.
Pe parcursul a două decenii,revista „Limba
Română” a reuşit să devină, prin ţinuta ştiinţifică şi stilul elevat, un
indispensabil instrument de lucru pentru cercetători, pentru cadrele
didactice din Republica Moldova, un ajutor eficient pentru toţi cei
interesaţi de cunoaşterea temeinică a limbii materne, de trecutul,
prezentul şi dinamica dezvoltării limbii, literaturii şi culturii române.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu