Doctor ing. Proorocu A. Angel
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREŞTI,FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
Începând cu anul universitar 2000 – 2001, în cadrul disciplinelor facultative propuse studenţilor de la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură Dezvoltare Rurală, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, este inclusă disciplina TERMINOLOGIE - INFORMATICĂ în semestrul al II - lea, curs de 28 ore şi lucrări practice 14 ore, finalizat cu un colocviu.
Obiectivul acestui curs a constat în însuşirea de către
studenţi a noţiunilor de bază privind terminologia, condiţie principală pentru
căutarea pe internet. Am elaborat o programă analitică având următoarele
capitole:
1. Elemente de terminologie:
-
Obiectul terminologiei;
-
Rolul terminologiei;
-
Apariţia, dezvoltarea terminologiei agricole, folosirea sistemelor
informatice pentru stocarea şi comunicarea datelor.
2.Teoria generala a terminologiei:
-
Conceptul de termen;
-
Caracteristicile termenilor.
3.Tezaurul ştiinţific agricol românesc, principalul izvor
pentru crearea unui sistem naţional terminologic agricol.
4.Elaborarea conform metodologiei a unor fişe terminologice
pentru concepte din domeniul marketingului agricol, protecţiei sistemelor
agricole, plantelor medicinale, etc.; aplicaţii plurilingve (română, engleză, franceză,
germană, turcă)
Rădăcinile tradiţiei ştiinţei agricole moderne româneşti
pornesc din perioada interbelică, o perioadă foarte propice cercetării şi
producţiei agricole care a fost dominată de “Marea Enciclopedie Agricolă”
apărută în perioada 1938 - 1943, lucrare care atestă nivelul atins de ştiinţele
agricole în România la acea vreme şi de valoarea specialiştilor români din acea
perioadă.
Dicţionarul Explicativ al
Limbii Romane apărut la Editura Academiei R.S.R. în anul 1975 defineşte
agricultura astfel:
agricultura, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pământului. 2.
Ramură a producţiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi creşterea
animalelor în vederea obţinerii unor produse alimentare şi a unor materii
prime; totalitatea lucrărilor şi a metodelor întrebuinţate în acest
scop.(franceză agriculture, latină agricultura)
A discuta, mai ales astăzi când la agricultură "se
pricepe" toată lumea şi când roadele acestei priceperi se văd în starea de
fapt a acestui domeniu de activitate, cu studenţii agronomişti despre tezaurul
ştiinţific agricol românesc, este după părerea mea o datorie de onoare, la fel
cum a continua mai ales acum în condiţiile economico-sociale atât de dificile
strădania înaintaşilor, este, poate singura cale a adevăratului progres.
Tineretul unui popor care nu-şi cunoaşte tradiţiile, cultura şi dezideratele
generaţiilor dinainte nu poate să treacă demn prin încercările la care este
supus, nu are viitor.
Condiţiile în care s-a dezvoltat poporul nostru, natura
darnică, au făcut ca practic pe teritoriul românesc să se cultive un sortiment
foarte variat de plante, parte din ele au asigurat şi condiţii pentru creşterea
unui număr mare de specii de animale.
Experienţa de veacuri a poporului român a fost preluată
de o seamă de mari personalităţi ale ştiinţei agricole, dovadă fiind existenţa
unui for academic în domeniu, a unor centre de învăţământ universitar agricol
în marile centre de profil din ţară.
În actualele condiţii când
mijloacele tehnice au avansat atât de mult se impune transpunerea informaţiilor
acumulate de generaţii în bănci de date care să devină accesibile tuturor
categoriilor de beneficiari interesaţi, astfel să se ajungă la o agricultură
românească eficientă şi efectuată în toate etapele, de la pregătirea terenului
până la livrarea spre consumator a produsului finit, după cele mai moderne
tehnologii şi având o eficienţă economică maximă.
Nu putem începe prezentarea de faţă fără o scurtă trecere
în revistă a unor etape prin care a trecut ştiinţa agricolă românească.
Cu toate ca a fost conceputa în limba latină, şi poate de
aceea Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, apărută pe la
1716, este una din primele lucrări academice în care se descriu principalele
domenii ale agriculturii autohtone din acele vremuri:
"seminţele care nu încolţesc în munţi din pricina
aerului rece, rodesc atât de frumos pe câmpii, încât în anii bogaţi grâul dă
locuitorilor de 24 de ori sămânţa semănată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de
ori, meiul dă de 300 de ori, lucru de necrezut pentru cel ce nu vede cu ochii
lui...Meiul creşte în Moldova de Jos, nu se poate mai frumos (de aceea oamenii
din ţara mea au o zicală: meiul din Moldova de Jos şi merele din Moldova de Sus
n-au coajă). Ei îl cojesc şi îl macină, îl fac pită şi o mănâncă până nu se
răceşte, adeseori cu unt.
Nu se găsesc grădini cu pomi roditori, ci păduri
întregi de pomi cu roadă. În părţile muntoase pomii cresc de la sine; pe câmpie
însă trebuie sădiţi şi din această pricină dau roade cu atât mai gustoase.
Prinosul de poame este atât de mare încât leşii,
când năvăleau pe vremuri în Moldova socoteau că nu mai e nevoie să-şi aducă
merinde, fiindcă poamele, de care ţara are din belşug îndestulau toată
oastea...Toate celelalte bogăţii ale pământului le întrec viile alese,
înşiruite pe o lunga fâşie între Cotnari şi Dunăre; sunt aşa de rodnice încât
un singur pogon, care e o suprafaţa pătrata de 24 de stânjeni, dă adesea 4 până
la 5 sute de măsuri de vin, socotită la 40 de litri.... Vinul de Cotnar are o
culoare cu totul deosebită, pe care nu o găseşti la alte vinuri, şi anume este
verzui şi, cu cât îmbătrâneşte, cu atât culoarea lui se face mai verde...
Aceste vii nu sunt de folos numai locuitorilor ţării, pentru nevoile lor, căci
preţul scăzut al vinului trage aici neguţători ruşi, leşi, cazaci, ardeleni si
chiar unguri care duc la ei in ţară, an de an mai mult vin, chiar dacă acesta
nu-l întrece pe al lor. Cu păduri Moldova este dăruita din belşug, atât cu lemn
de lucru, cât şi cu lemn de foc şi pomi cu roadă."
Exista pentru poporul român
o caracteristică unică, aceea că leagănul civilizaţiei şi culturii sunt
puternic legate de lumea satului. De aceea şi astăzi s-au păstrat obiceiuri
care sunt legate de principalele activităţi agrare, care se suprapun armonios
ritualurilor religioase, poate de aceea la noi nu au existat conflicte majore
pe plan religios şi etnic, aici fiind un exemplu de convieţuire de sute de ani,
asimilarea unor experienţe şi obiceiuri făcându-se firesc, o data cu asimilarea
fizică. Evident aceasta nu a exclus impactul dramatic avut asupra poporului
nostru de marile evenimente cum ar fi războaiele şi politicile expansioniste
ale marilor imperii.
Despre începuturile poporului nostru cea mai
semnificativă este descrierea din opera marelui savant Nicolae Iorga:
"...românii n-au
ştiut însă în ţara lor decât de văile râurilor în jurul cărora ei mărgineau o
ţară mai mică: o ţară a Oltului lângă lungul râu harnic, o ţară a Crişului, a
Mureşului, un ţinut al Someşului, al Târnavelor acolo unde străinii găsise un
Ardeal. Ţara Bârsei lângă culmile Carpaţilor unde se strecura un râuleţ de
munte, ţara Haţegului după numele ce a trebuit să aibă altă dată Streiul de
azi. Apoi dincoace de culmile muntelui şi o ţară a Jiului, o ţară a Moldovei şi
aşa se va mai fi zis şi altora fiecare după puterea neadormită a răului său.
În toată Ţara Românească, şi lângă o apă şi lângă
alta erau sate statornice şi stâne schimbătoare. Satul se ascunde în văile
păzite, care nu se văd, în hăţişul bălţilor care taie drumul străinilor; ici şi
colo în muntele înalt, până la care nu poate răzbate decât cine-l cunoaşte
bine; în şes, aproape de râuri satele se făceau una cu pământul, coborându-se
în peşterile bordeielor, sau se răzimau de frunzişul apărător al pădurii fără drumuri.
Ele aveau o bisericuţa de lemn şi un popă care ştia ce este o carte şi învăţase
să citească şi uneori chiar să scrie, şi un scaun de judecată pentru pământ şi
moştenire mai ales, căci în alte împrejurări pedeapsa hoţului ştia s-o dea
păgubaşul, pedeapsa ucigaşului o săvârşeau rudele mortului. Judeţul acesta îl
ţinea bătrânul jude zis vatman în unele părţi aproape de ruşi şi cinstit uneori
pretutindeni cu titlul de cnez, domn. Hotărârea lui şi a juraţilor care îl
înconjurau era totdeauna părintească pentru că părţile ce veneau înaintea
scaunului său de pajişte erau tot rude mai tinere, satul întreg având totdeauna
acelaşi strămoş de la care rămăsese pământul, împărţit numai între cât se găsea
de nevoie, şi înfăţişat în toate drepturile sale de acest jude sau vataman pe
care îl învăţase viaţa."
Într-o lucrare care are ca temă terminologia nu se poate
să nu se amintească opera lui Bogdan Petriceicu Haşdeu al cărui nume este legat
de “Dicţionarul limbei istorice şi poporane a românilor”, “Etymologicum
magnum romaniae”, prima abordare de acest gen la solicitarea Academiei
Române, astfel anul 1884 este anul de la care se poate vorbi de un început al
muncii de inventariere a tezaurului lingvistic românesc la un asemenea nivel.
Din opera lui Haşdeu aflăm
că, în opinia autorului bazată pe dovezi lingvistice, agricultura la noi s-a
dezvoltat mai ales sub influenţa slavă (sârbească), la început în zona dintre
Olt si Timiş, extinzându-se apoi în toată Dacia Traiană, după sec. al VII-lea.
În secolele XIV - XV autorul analizează venitul fiscal care arăta următoarea
clasificare în ordinea ponderii, a principalelor ramuri:
1.
oieritul sau zeciuiala la oi;
2.
porcăritul sau zeciuiala la porci;
3.
albinăritul sau zeciuiala la stupi;
4.
căblaritul sau zeciuiala la cereale;
5.
vinăritul sau zeciuiala la vinaţuri;
Această ordine aflată de autor din hrisoavele lui Mircea
cel Mare se schimba în primii ani ai sec. al XVII-lea:
1.
capitaţiunea;
2.
zeciuiala la cereale si fâneţe;
3.
zeciuiala la stupi;
4.
zeciuiala la oi şi porci.
Un act de la marele Mircea
din 1387 permite calculul aproximativ pentru sfârşitul sec. XIV la producţia de
grâu a districtului Giurgiu numit atunci Jaleş după numele părâului cu acelaş
nume şi anume 400 cable. Din calculele autorului, la 1873 se producea în
această zonă de 20 de ori mai mult ca în epoca lui Mircea cel Mare.
G. Zane prezintă şi alţi autori care au abordat în
germană sau franceză aspecte legate de agricultura românească. Dintre români
cităm: I.H. Rădulescu, N. Şuţu, D. Bolintineanu, P. Opran, A. Golescu,
G. Petrescu, E. Creţulescu, C. Boierescu, Al. Moruz etc.
Un mare gânditor şi om de stat care a ridicat problema
proprietăţii în agricultură într-o perioadă de puternice mişcări sociale în
întreaga lume dar care la noi datorită intervenţiei imperiului otoman a trebuit
sa mai aştepte o jumătate de secol a fost N. Bălcescu. Lucrarea sa
"Despre împropietărirea ţăranilor" justifică faptul că o bună
perioada de timp centrul universitar agricol din Bucureşti s-a numit Institutul
Agronomic Nicolae Bălcescu.
Acestea au fost începuturile, a urmat o pleiadă de
generaţii de savanţi care abordând ştiinţific numeroasele discipline agricole
au contribuit la formarea tezaurului românesc în acest domeniu.
Evoluând în timp s-a ajuns la crearea următoarelor forme
de lucrări ştiinţifice agricole:
1. Tratate de specialitate:
-
generale ex.:
-
I. Alecu colab. Management in agricultura Ed. Ceres 1997,etc.
-
Gh. Bâlteanu colab. Fitotehnie Ed. Didactica si Pedagogica Bucureşti
1979
-
Gh. Boguleanu colab. Entomologia agricolă Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1980,
-
I. Ciobanu Morfologia plantelor Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1965
-
I. Comes, colab. Fitopatologie Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti
1982
-
C. Deaconescu, colab. Topografie si desen tehnic Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1979
-
Ene Mircea Entomologia forestieră Ed. Ceres 1971
-
I. Hodişan, I. Pop Botanică sistematică Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1976,
-
T. Martin Viticultura Ed. Agro - Silvică 1960
-
Tr. Neagu colab. Tractoare şi maşini horticole Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1982,
-
A. Negrilă, colab. Pomicultura si Viticultura Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1980
-
E.G. Negulescu, Al. Săvulescu Dendrologie Ed. Agro - Silvică 1965
-
E. Nicolau, colab. Ergonomia şi aplicaţiile ei în agricultură Ed.
Ceres 1974
-
Ioan Paul Diagnostic morfopatologic veterinar Ed. Ceres 1982
-
E. Puşcaru Soroceanu, A. Popova Cucu Geobotanica Ed. Ştiinţifica
1966,
-
Puiu Ştefan Pedologia Ed. Ceres 1980
-
A. Simionescu, colab. Dăunătorii pădurilor, cunoaştere, prevenire,
combatere Ed. Ceres 1971
-
V. Sonea, colab. Floricultura Ed. Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1979
-
V. Ştefan, colab. Îmbunătăţiri funciare Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1981
-
Toma Dragoş, colab. Tractoare agricole Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti 1978
-
Uldis Viesturs colab. Biotehnologie, agenţi biotehnologici, tehnologii,
aparatură Ed. Ceres 1991,
generale si speciale ex.:
-
Ion Ceauşescu colab. Legumicultură generală şi specială Ed.
Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1980,
-
M. Oşlobeanu colab. Viticultură generală şi specială Ed. Didactică
şi Pedagogică Bucureşti 1980,
-
M. Popescu Pomicultura generală şi specială Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1982 etc.
-
V. Sonea colab., Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră
Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982,
- anumite domenii ex.:
-
Tratat de zoologie agricolă, Ed. Academiei R.S.R. 1982
-
T. Crăciun Genetica plantelor horticole Ed. Ceres 1981
-
I. Căzăceanu colab. Ameliorarea plantelor horticole si tehnică
experimentală Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
-
Florea Gruia colab. Cultura Porumbului Redacţia de Propagandă
Tehnică Agricolă 1986 etc.
-
V. Ionuţ, Gh. Moldoveanu Tehnologia reparării şi fiabilitatea utilajului
agricol, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982
-
Niţescu E., Leu D. Tehnologia drenajului orizontal pentru amenajările de
îmbunătăţiri funciare Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990
-
I. Potec colab. Tehnologia păstrării si industrializării produselor
horticole, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983,
-
N. Şarpe Combaterea integrată a buruienilor din culturile agricole Ed.
Ceres 1987,
-
V. Sonea Mirobolanul Ed. Academiei
R.P.R. 1957
2. Lucrări practice:
-
Aurel Dan, colab. Soiuri şi hibrizi de plante agricole cultivate în România
vol. I-III Ed. Ceres 1984
-
D. Davidescu, V. Davidescu Potasiul în agricultură Ed. Academiei R.S.R.
1979
-
Ion – Nelu Leu colab. Măsurători terestre pentru agricultură Ed. Ceres 1990
-
I. Nicolaescu Irigaţii prin scurgere la suprafaţa Ed. Ceres 1981
-
D.D. Oprea Lucrări practice de Viticultură Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti 1965
3. Memoratoare:
- Gh. Bălteanu colab. Memorator pentru producţia
vegetală Ed. Agrosilvică Bucureşti 1966
4. Determinatoare:
- M. Alexan colab. Flora medicinală a
României Ed. Ceres 1992
- Al. Beldie Flora României, determinator ilustrat al
plantelor vasculare, vol. 1-2, Ed. Academiei R.S.R. 1979
- V. Ciocârlan Flora Ilustrată a României,
vol. 1-2, Ed. Ceres 1988.
- V. Ciocârlan Flora Deltei Dunării, Ed.
Ceres 1994
-
V. Ciocârlan, C. Chirilă Determinatorul buruienilor din culturile
agricole, Colecţia Practicum Ed. Ceres Bucuresti 1982
5. Agende:
- D. Davidescu, V. Davidescu Agenda Agrochimică Ed. Ceres Bucureşti
1978
6. Ghiduri:
-
Gh. Burlacu Valoarea nutritivă a nutreţurilor, normele de hrană şi
întocmirea raţiilor-ghid pentru întocmirea raţiilor furajere Ed. Ceres
Bucureşti 1983
-
E. Docea V. Severin Ghid pentru recunoaşterea si combaterea bolilor plantelor agricole vol. 1-2, Ed.
Ceres 1991
-
M. Georgescu colab. Ghid pentru meseria de viticultor Colecţia
Practicum Ed. Ceres Bucuresti 1986
-
IV. Grecu Îndrumătorul pepinieristului viticol Colecţia Practicum
Ed. Ceres Bucuresti 1980
-
N. Lupşa St. Bălănescu Călăuza horticultorului Colecţia Practicum
Ed. Ceres Bucuresti 1979
-
M. Mihalache colab. Ghid pentru meseria de legumicultor Ed. Ceres
Bucuresti 1985
7. Manuale:
- Manualul inginerului agronom Editura Tehnică 1956
- Manualul inginerului agronom Editura Agrosilvică 1959
- Manualul inginerului agronom vol I si II, Editura Agrosilvică 1967
8. Dicţionare si enciclopedii:
- C. Constantinescu Plantele
medicinale în apărarea sănătăţii Recoop 1978
- I.F. Radu Terminologie folosită în procesul valorificării legumelor şi
fructelor Redacţia revistelor agricole îndrumări tehnice nr. 14 din 1974
- Maliţa T. colab. -Glosar rus-român de agronomie şi
horticultură -1965.
- Pume N., Magnetki A.- Dicţionar agricol în 8 limbi
(bulgară, cehă, engleză, germană, poloneză, română, rusă şi ungară ) Ed.
Agro-silvică Bucureşti 1975.
- Oprescu S. Vocabular minimal franco-român de
horticultură, agronomie si zootehnie 1975.
- Haensch G. Dicţionar de agricultură (germană,
engleză, franceză, spaniolă şi rusă) Ed. Agro-silvică 1975.
- Manoliu G. colab. Dicţionar agricol român-maghiar,
maghiar - român Ed. Ceres 1980
-
N. Paşcovici, R. Vlad – Liteanu, Dicţionar de silvicultură şi industria
lemnului german român Ed. Tehnică 1983
-
Bujor O., Alexan M. Plantele medicinale si aromatice de la A la Z
Ed. Recoop 1982.
-
Boeru S. Dicţionar de îmbunătăţiri funciare , vol. 1şi 2, Ed. Ceres
1987,
- Dinu I. Colab. Dicţionar Enciclopedic de Zootehnie
Ed. Ceres 1983.
- Baicu T. colab. Mică Enciclopedie Agricolă (
1820 termeni) Ed. ştiinţifica şi Enciclopedică Bucureşti 1988.
- Pricop G. colab. Dicţionar de îmbunătăţiri funciare
Ed. Ceres 1988.
- Gorodea G. Dicţionar de viticultură Ed. Ceres
1988.
-Preda M. Dicţionar dendro-floricol Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1989 etc.
9. AMPELOGRAFIA R.P.R, Ed. Academiei R.P.R. 1959
10. POMOLOGIA R.P.R., Ed. Academiei R.P.R. 1963
11. ATLAS BOTANIC
I. Simionescu Ed.
Cartea Romanească 1933
L. Popovici,
colab. Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1994,
12. ANALE editate de Institutele de cercetare din
agricultură
13. BULETINE INFORMATIVE editate de Institutele de
cercetare din agricultură, compartimente tehnice din ministere şi alte
instituţii de profil. Ex.:
-
Norme tehnologice privind recepţionarea, depozitarea, conservarea si
batozarea porumbului ştiuleţi Redacţia revistelor agricole 1982
-
Cartea tehnica a agricultorului:
-
Cereale, plante tehnice, culturi furajere, plante medicinale şi aromatice Redacţia de propagandă tehnică agricolă 1987
-
Legume si cartofi Redacţia de propagandă tehnică
agricolă 1987
-
Pomi, arbuşti fructiferi, căpşunul si viţa de vie Redacţia de propagandă tehnică agricolă 1987
14. CURSURI SI LUCRARI PRACTICE de uz intern editate de
universităţile de profil.
15. ZIARE SI REVISTE ex.: Revista
de Horticultură, Agricultura, etc.
16. LUCRARI DE PROPAGANDĂ SAU ÎNDRUMARE:
-
C. Alexandrescu Îndreptar de limba engleză pentru agronomi Ed. Ceres 1984,
-
Agricultura României 1944-1964 Ed. Agro-silvica Bucuresti 1964.
-
C. Beratlief, Gh. Boguleanu Dăunătorii produselor agroalimentare din
depozite Ed. Ceres 1975
-
A. Blidaru Instalaţii de pompare pentru agricultură Colecţia
Practicum Ed. Ceres 1984
-
I. Boitor Profilaxia tulburărilor de reproducţie la animalele de fermă
Colecţia Practicum Ed. Ceres 1975
-
N. Cepoiu Înfiinţarea unei plantaţii pomicole Colecţia biblioteca
gospodarului agricol Ed. Ceres 1994
-
V. Ciochia colab. Protecţia sfeclei de zahăr Ed. Ceres 1980
-
I. Costin Cartea Morarului Ed. Tehnica 1988
-
I. Dincă Economia forestieră a ţărilor europene Ed. Ceres 1972
-
M. Dumitrescu colab. Tehnologia producerii seminţelor şi a materialului
săditor la plantele legumicole Ed. Ceres 1977
-
T. Federean Reproducţia la porcine Ed. Ceres 1974
-
E. Florescu Producerea răsadurilor de legume în gospodăriile populaţiei
Colecţia biblioteca gospodarului agricol Ed. Ceres 1992
-
M. Georgescu L.C. Dejeu Lucrări şi operaţii în verde la viţa de vie
Colecţia biblioteca gospodarului agricol Ed. Ceres 1993
-
M. Georgescu L.C. Dejeu Tăierea viţei de vie Colecţia biblioteca
gospodarului agricol Ed. Ceres 1992
-
N. Grumeza, colab. Prognoza şi programarea aplicării udărilor în sistemele
de irigaţii Ed. Ceres 1989
-
Gh. Lefter N. Minoiu Combaterea bolilor si dăunătorilor speciilor
pomicole seminţoase Ed. Ceres 1990
-
N. Mateescu Producerea ciupercilor Colecţia Practicum Ed. Ceres 1982
-
Maurice Maeterlich Viaţa albinelor Ed. Apimondia 1976
-
Gh. Mănoiu Marketingul calitatea şi competitivitatea produselor
agroalimentare Ed. Ceres 1980
-
Gh. Mănoiu Sisteme economico-tehnologice in producţia vegetală Ed.
Ceres 1987
-
E. Mureşan, colab. Tehnici de histologie normală si patologică
Colecţia Practicum Ed. Ceres Bucureşti 1974
-
N.I. Niculescu, D. Teaci, Progresul tehnic în agricultură şi industria
alimentară Ed. Ceres 1988,
-
Gr. Obrejanu, Al. Măianu Pedologie ameliorativă Ed. Agro-silvică
1966
-
C. Ruxanu, Gh. Stan Mecanizarea lucrărilor în pomicultură Ed Ceres
1979
-
Bucur Şchiopu Gospodăriile Agricole de Stat Ed. Politică 1966
-
V. Tudor Îngrăşarea ovinelor Colecţia Practicum Ed. Ceres 1978
-
P. Varga Producerea furajelor ghid practic Colecţia biblioteca gospodarului agricol Ed. Ceres 1993
-
P. Vidraşcu G, Teodorescu Crizantema Ed. Ceres 1993
-
C. Chiriţă Normarea tehnică a muncii în agricultură Colecţia
Practicum Ed. Ceres 1977
-
Gh. Chinţescu Produse lactate tradiţionale Colecţia Ştiinţa, tehnică
pentru toţi Ed. Ceres 1988
-
I. Vancea Creşterea porumbeilor pentru carne Colecţia Ştiinţa
tehnică pentru toţi Ed. Ceres 1986
-
V. Rojanschi Alimentarea cu apă la punct de răscruce Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
N. Botnariuc Genofondul şi problemele ocrotirii lui Colecţia
Ştiinţa pentru toţi, Ed. Ştiinţifică şi
enciclopedică 1989
-
I. Dinu Folosirea energiei solare în fermele zootehnice Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1982
-
P. Diaconu Să descifrăm tainele eredităţii Colecta Ştiinţa, tehnica
pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
V. Nedelciuc Factorii care influenţează calitatea carcasei şi a cărnii
la porcine Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1982
-
M. Alboiu Peştele oceanic, specii, caracteristici, reţete, Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1992
-
E. Dimitriu colab. Ultrasunetele – posibilităţi de utilizare în
industria alimentară şi biologie Ed. Ceres 1990
-
D. Davidescu, V. Davidescu Chimizarea agriculturii, Colecţia
Ştiinţa, tehnică pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
Mari Ann Drobotă Cultura smochinului în gospodărie Colecţia Ştiinţa,
tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1986
-
C. Bordeianu Performanţe în zootehnie Colecţia Ştiinţa, tehnica
pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
M. Pătraşcu Noutăţi în manipularea informaţiei genetice Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
V. Teodoru Rolul iodului în sporirea producţiei de lapte Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1983
-
Gh. Sălajan Polenul de porumb, biostimulator Colecţia Ştiinţa,
tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
V. Voican Solarii şi răsadniţe în
gospodărie biostimulator Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed.
Ceres 1983
-
V. Diaconescu Grădini botanice din România Colecţia Ştiinţa, pentru
toţi, Ed. Ştiinţifica şi enciclopedică
1985
-
E. Holban Frigul şi alimentaţia biostimulator Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1982
-
Doina Liliana Toma colab. Planta - Uzina vie biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1988
-
A. Amăriuţei Păstrarea florilor tăiate biostimulator Colecţia
Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1987
-
F. Lupescu Cum altoim pomii biostimulator Colecţia Ştiinţa,
tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1988
-
C. Mihăilescu Ce ştim şi ce nu ştim despre animale biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1992
-
V. Slonovschi Plante cunoscute şi totuşi…necunoscute biostimulator
Colecţia Ştiinţa, tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1984
-
N. Mateescu Cultura bureţilor biostimulator Colecţia Ştiinţa,
tehnica pentru toţi Ed. Ceres 1985
-
L. Beriş, I. Petcu Hibridarea, metodă de ameliorare a suinelor
Colecţia perspective Ed. Ceres 1974
-
D. Davidescu colab. Din secretele florilor Colecţia Caleidoscop Ed.
Ceres 1992
-
V. Filip Alergia produsă de plante, animale si pesticide Colecţia
Caleidoscop Ed. Ceres 1983
-
N. Barabas Pasiunea mea -
acvaristica Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1983
-
Laura Sigarteu Petrina Ikebana – Arta aranjării florilor
Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1972
-
E. Şelaru Florile din grădina mea Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres
1975
-
St. Deleanu Păsări exotice de décor Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres
1980
-
E. Rusu Preparate culinare din carne de pasăre Colecţia Caleidoscop
Ed. Ceres 1978
-
T. Grăneanu Conserve din legume şi fructe Colecţia Caleidoscop Ed.
Ceres 1984
-
St. Deleanu, D. Radu Păsări de apartament Colecţia Caleidoscop Ed.
Ceres 1972
-
N. Tăutu Stănescu Conservarea fructelor pentru iarnă Colecţia
Caleidoscop Ed. Ceres 1978
-
E. Candea Dăunătorii legumelor şi combaterea lor Ed. Ceres 1984
-
V. Nesterov Fumul şi utilizarea lui în gospodărie Colecţia
Caleidoscop Ed. Ceres 1987
-
V. Brote Preparate culinare din carne Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres
1994
-
A. Vasilca Mozăceni Plantele indigene în tratamentul bolilor de piele şi
în cosmetică Colecţia Caleidoscop Ed. Ceres 1992
-
O. Bujor Plantele în elixirele dragostei Colecţia Caleidoscop Ed.
Ceres 1993
-
T. Catelly Cartoful, banalitate sau miracol? Colecţia Caleidoscop
Ed. Ceres 1987
-
F. Scrieciu Arendarea bunurilor agricole Ed. Tehnica Agricola 1994
-
T. Baicu Tratarea seminţelor împotriva bolilor sau dăunătorilor Ed.
Ceres 1971
-
I. Cârnu colab. Sporirea producţiei vegetale prin polenizare cu ajutorul
albinelor Ed. Ceres 1982
-
V. Dankanits Folosirea raţionala a fosforului în fertilizarea solului
Ed. Ceres 1971
-
G. Mihaescu Fructele în alimentaţie, bioterapie şi cosmetică Ed.
Ceres 1994
-
M. Berca Optimizarea tehnologiilor la culturile agricole Ed. Ceres
1999
-
A. Gherghi, colab. Îndrumător pentru valorificarea fructelor în stare
proaspăta Ed. Ceres 1980,
-
J. Valnet Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale Ed.
Ceres 1991.
-
M. Berindei, colab. Mecanizarea lucrărilor în producţia de cartof
Ed. Ceres Bucuresti 1982
-
V. Blidaru, V. Dobre Raţionalizări în irigaţii şi drenaje în cadrul
amenajărilor hidrotehnice complexe vol. I si II, Ed. Ceres Bucureşti 1991
-
M. Botez, colab. Cultura arbuştilor fructiferi Ed. Ceres Bucureşti
1984
-
L. Ioancea I. Katherin Condiţionarea şi valorificarea superioară a
materiilor prime animale în scopuri alimentare-tehnologii şi instalaţii Ed.
Ceres Bucureşti 1989
-
Tr. Dumitrescu, Ig. Tăbăcaru Investiţiile în silvicultură Ed. Ceres
Bucureşti 1971
-
I. Dona Politici agrare USAMV 1999
-
A. Băltăreţu Fructele pământului Ed. Albatros 1987
-
A. Băltăreţu Florile parfum şi culoare Ed. Albatros 1980
-
M. Opriş Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale Ed. Albatros
1990
-
St. V. Purcelean, T. Cocalcu Cultura speciilor lemnoase ornamentale Ed.
Agro-silvică 1969
-
Gh. Drobotă colab. Cultura Prunului Ed. Ceres Bucuresti 1991
-
Mladin Gh., Mladin Paula Cultura arbuştilor fructiferi pe spatii
restrânse Ed. Ceres Bucureşti 1992
-
Gr. Mihăescu Fructele în alimentaţie, bioterapie si cosmetică Ed.
Ceres Bucuresti 1992
Această succintă prezentare
nu semnalează decât o parte infimă din lista publicaţiilor apărute în timp, la
care se adăuga cursurile tipărite în centrele universitare, lucrările de
doctorat şi de diplomă a mii de absolvenţi, etc.
Se impune o inventariere a
acestui tezaur şi mai ales o transpunere modernă a informaţiilor pe care acesta
le conţine, singura cale fiind prin aplicarea sistemelor moderne puse la
îndemâna de terminologie.
Studiul terminologiei este necesar datorita dezvoltării
fără precedent a ramurilor ştiinţelor agricole, a specializării şi apariţiei
multor noţiuni noi, a clarificării diferenţei dintre limbajul general şi
limbajul specializat, aflat în permanentă schimbare prin preluarea unor termeni
o dată cu importul de tehnologii, tehnici şi instalaţii sau a unor concepte noi
ca în cazul protecţiei mediului, ecologiei, marketingului etc.
Din acest punct de vedere rezultă faptul că terminologia
este o ştiinţa dinamică, în continuă transformare, dezvoltare şi perfecţionare.
Ca o dovadă a spiritului creator al agricultorilor şi
savanţilor agronomi români stau mărturie cuvintele din “Lămurirea” care
prefaţează Marea Enciclopedie Agricolă în care C. Filipescu arăta:
“Orice ţară cu pretenţii de civilizaţie trebuie să aibă
în zestrea ei culturală printre celelalte scrieri de specialitate şi o Enciclopedie
agricolă. România nu avea o atare operă. Ţară agrară cu puternice tendinţe de
progres şi cu necesităţi vitale de a-şi îmbunătăţi agricultura pentru care se
fac eforturi lăudabile era lipsita de lucrarea ei de bază indispensabilă
oricărui om legat cât puţin de această îndeletnicire.
Ca vechi agronom şi publicist agricol cine a putut simţi
mai mult această lipsă, cine a putut fi mai legat de existenţa unei atare
lucrări decât subsemnatul care la fiecare pas trebuia să recurgă la lucrări
similare străine, înlăuntrul cărora nu găseam precis si definitiv ceea ce
căutam?
Scrise pentru alte ţări cu alte orientări şi condiţii de
viaţă şi de climă aceste lucrări în paginile cărora se oglindeau teorii şi
practici aplicabile acolo, nouă nu ne puteau folosi decât pentru fapta şi
adevărul pur ştiinţific.”
Astfel autorul a ajuns la concluzia că se impune
elaborarea unui lexicon de cuvinte şi termeni ştiinţifici agricoli şi
pentru materiile ajuratoare, astfel în anul 1925 sunt invitaţi
specialişti de pe întreg cuprinsul ţării pentru crearea acestui lexicon, s-a
creat o fasciculă, un model care s-a răspândit în ţară.
Cu toate greutăţile perioadei de criză mondială, s-a
constituit un amplu colectiv, care într-o scurtă perioadă de timp a elaborat o
operă dedicată celor care trudesc brazda românească, ca o mărturie a
recunoştinţei pentru ceea ce reprezintă ei faţă de neamul românesc.
S-au conturat câteva necesitaţi valabile şi astăzi:
claritate, concesiune, adaptabilitate la condiţiile României, necesitatea
prezentării termenilor în ordine alfabetică pentru o consultare rapidă şi
lesnicioasă, s-a observat necesitatea abordării unor termeni aflaţi la
intersecţia cu alte discipline de sine stătătoare, colaborarea cu specialişti
din alte discipline ceea ce a contribuit la consolidarea spiritului naţional
român.
Un aspect foarte interesant este că în această
enciclopedie se semnează de autor fiecare definiţie.
Poate cel mai sugestiv termen pentru România este “Sat” -
ultima celulă administrativă a ţării şi cea mai veche organizare a vieţii.
Cred ca cele arătate mai sus demonstrează faptul că
specialiştii agronomi români au fost mai ales în epoca modernă în pas cu
vârfurile ştiinţei şi culturii mondiale, acţionând de multe ori în paralel şi
în necunoştinţa de cauză, dar elaborând opere ştiinţifice care pot sta alături
de cele similare apărute în occident, purtând însă pecetea acumulărilor
cantitative şi calitative specifice României.
Din păcate nu avem o continuitate, evenimentele sociale,
politice şi economice şi-au schimbat cursul firesc, cu atât este mai de lăudat
faptul că şi în astfel de condiţii ştiinţa agricolă românească a evoluat, au
fost elaborate opere ştiinţifice de valoare, terminologia agricolă
nemaicunoscând însă acea emulaţie creatoare iscată în jurul marii enciclopedii.
Concluzia vine parcă de la sine, o operă de asemenea
importanţă, un astfel de pionierat trebuie continuat mai ales astăzi când
exemplul înaintaşilor ar trebui urmat pentru readucerea ştiinţei agricole la
nivelul atins atunci, în condiţiile de astăzi, la nivelul standardelor actuale,
termenul, atomul informaţiei de azi trebuind tratat la actuala valoare,
impunerea pe plan mondial a unei structuri terminologice agricole româneşti ar
contribui la recăpătarea de câtre România a prestigiului de care s-a bucurat
altădată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu